Telamon

În acest articol, vom explora în profunzime subiectul Telamon și impactul său asupra societății moderne. De-a lungul istoriei, Telamon a jucat un rol fundamental în viața oamenilor, influențând totul, de la deciziile lor zilnice până la viziunea lor asupra lumii. Printr-o analiză detaliată, vom examina originile lui Telamon, evoluția sa în timp și relevanța sa în contextul actual. De asemenea, vom examina diferitele abordări și perspective asupra Telamon, pentru a înțelege mai bine importanța sa în societatea contemporană. Acest articol urmărește să ofere o viziune completă și actualizată a Telamon, cu scopul de a contribui la dezbaterea și reflecția asupra acestui subiect de mare relevanță astăzi.

Telamon
Căsătorit cuEeriboea]  Modificați la Wikidata
UrmașiTeucros​[1]
Trambelus]
Aiax din Salamina  Modificați la Wikidata
TatăAeacus  Modificați la Wikidata
MamăEndeïs]  Modificați la Wikidata
BunicZeus[2]  Modificați la Wikidata
Sciron  Modificați la Wikidata
BunicăAegina][2]  Modificați la Wikidata
Chariclo]  Modificați la Wikidata
FrațiPeleus[3]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Heracle și Telamon luptând cu amazoanele (amforă din sec. VI î.Hr., Muzeul arheologic național din Atena)

Telamon /ˈtɛləmən/ (în greacă veche Τελαμών), fiul regelui Aeacus din Egina și al reginei Endeïs, a fost un erou din mitologia greacă. Împreună cu fratele său, Peleus (tatăl lui Ahile), l-a însoțit pe Iason în celebra expediție a argonauților.[4] Este menționat de mai multe ori în Iliada ca fiind tatăl eroilor ahei Aiax din Salamina („Aiax cel Mare”) și Teucros⁠(en).

De asemenea, Telamon și Peleus au fost prieteni apropiați ai lui Heracle, însoțindu-l în expedițiile acestuia împotriva amazoanelor și împotriva Troiei.

Conform celor relatate în Pseudo-Apollodorus⁠(en), Telamon a fost foarte aproape de a fi ucis în timpul asediului Troiei chiar de către prietenul său Heracle. Telamon a fost primul care a escaladat zidurile troiene, pătrunzând în cetate, fapt care l-a înfuriat teribil pe Heracle, care dorea ca laurii victoriei să-i aparțină doar lui. Heracle a scos sabia, fiind gata să-l ucidă, când Telamon a reacționat rapid începând să adune pietre din zidul troian și ridicând cu acestea un altar în onoarea lui Heracle. Acesta a fost atât de încântat, încât după ce și-a luat partea de pradă din Troia, l-a recompensat pe Telamon dându-i-o pe Hesione, fiica regelui Laomedeon al Troiei. Hesione a cerut favoarea de a-l lua cu ea și pe fratele ei mai mic, Podarces. Heracle nu ar fi permis acest lucru, cu excepția cazului în care Hesione l-ar fi cumpărat Podarces ca sclav. Hesione a plătit pentru fratele ei cu un voal. Numele Podarces a fost apoi schimbat în Priam, nume semnificând „cel cumpărat” (mai târziu, Priam a devenit rege al Troiei, sfârșind tragic în timpul războiului troian).[5][6]

În arhitectură

Articol principal: Atlant

În arhitectură, „telamonii” sunt sculpturi masculine colosale folosite drept coloane.[7] Aceștia sunt, de asemenea, numiți atlanți, fiind versiunea masculină a cariatidelor.

Note

  1. ^ RSKD / Teucer]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ a b RSKD / Aeacus]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ IeSBE / Pelei]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ Osborn & Burgess (2005), pp. 216, 221.
  5. ^ Osborn & Burgess (2005), p. 209.
  6. ^ N. A. Kun (1996), p. 191.
  7. ^ en Hersey, George, The Lost Meaning of Classical Architecture, MIT Press, Cambridge, MA, 1998, pp. 125-126

Bibliografie

  • Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  • N. A. Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, Editura Lider, București, 1996, ISBN 973-9154-51-4
  • Kevin Osborn, Dana L. Burgess, Ghid esențial de mitologie clasică, Editura Paralela 45, Pitești, 2005, ISBN 973-697-869-9