Eritropoietină

În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Eritropoietină, explorând multiplele sale fațete și impactul său asupra diferitelor aspecte ale societății de astăzi. Eritropoietină este obiect de studiu și interes de mulți ani, atât pentru relevanța sa istorică, cât și pentru influența sa în lumea contemporană. Pe parcursul rândurilor următoare, vom analiza în profunzime diferitele aspecte care fac din Eritropoietină un subiect de dezbatere și reflecție, precum și relevanța sa în diferite contexte și scenarii. De la impactul său asupra economiei până la influența asupra culturii populare, Eritropoietină a lăsat o amprentă profundă în viața oamenilor și este esențial să înțelegem importanța sa pentru a înțelege mai bine lumea din jurul nostru.

Structura spațială a eritropoietinei

Eritropoetina este un hormon glicoproteic care are controlul sintezei eritrocitelor. Este o citokină pentru precursorii seriei eritrocitare din măduva osoasă hematogenă. Mai este numită și hematopoietină sau hemopoietină.

Aceasta este produsă de către capilarele peritubulare aflate la nivelul capsulei renale și la nivel hepatic fiind hormonul tisular care reglează producerea de eritrocite în corpul uman. De asemenea pe lângă rolul în formarea eritrocitelor mai posedă și un rol important în răspunsul creierului în afecțiunile neuronale[1] cât și în procesul de coagulare sanguină și hemostază[2].

Aportul exogen de eritropoietină în corpul uman ca agent de dopaj, se face clasificarea acesteia ca și agent stimulant eritropoietic. Prezența aportului exogen de eritropoietină în sânge poate fi ușor depistată datorită unor modificări conformaționale proteice.

Note

  1. ^ Siren AL; et al. (). „Erythropoietin prevents neuronal apoptosis after cerebral ischemia and metabolic stress”. Proc Natl Acad Sci USA. 98 (7): 4044–4049. doi:10.1073/pnas.051606598. PMC 31176 Accesibil gratuit. PMID 11259643. 
  2. ^ Haroon ZA, Amin K, Jiang X, Arcasoy MO (). „A novel role for erythropoietin during fibrin-induced wound-healing response”. Am. J. Pathol. 163 (3): 993–1000. PMC 1868246 Accesibil gratuit. PMID 12937140. Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie

Vezi și

Acest articol legat de medicină este un ciot. Poți ajuta Wikipedia prin completarea lui!
Vezi Proiectul de Medicină și Portalul de Medicină.