Glicoproteină

În lumea de astăzi, Glicoproteină este un subiect care a devenit din ce în ce mai relevant și a devenit un punct de interes pentru o mare varietate de oameni. Fie că vorbim despre impactul său asupra societății, despre relevanța sa în istorie, despre importanța sa astăzi sau despre orice alt aspect conexe, Glicoproteină este un subiect care nu încetează să genereze dezbateri și discuții. De la origini și până la influența sa asupra prezentului, Glicoproteină a fost un obiect de studiu și de interes pentru cadre universitare, profesioniști și publicul larg. În acest articol, vom explora diferitele aspecte legate de Glicoproteină și vom încerca să facem lumină asupra acestui subiect atât de relevant astăzi.

Opt zaharide întâlnite adesea în structura glicoproteinelor

Glicoproteinele sunt proteine care conțin catene de oligozaharide (glicani, ca și grupe prostetice) atașate covalent de catenele laterale polipeptidice. Procesul prin care un carbohidrat se fixează de proteină se numește glicozilare. Printre glicoproteine se numără albuminele din ou și din ser, precum și unele globuline din ser care conțin carbohidrați.[1]

Exemple

Un exemplu de glicoproteine întâlnite în corp sunt mucinele, care sunt secretate în mucusul tracturilor respiratorii și digestive. Când se atașează de mucine, zaharidele dau o capacitate mare de reținere de apă și de asemenea le fac și rezistente la proteoliza datorată de enzimele digestive.[2]

Hormoni

Printre hormonii care sunt glicoproteine se numără:

Funcții

Glicoproteinele pot avea diverse funcții: pot fi proteine structurale (colagenul), pot fi agenți protectori (mucinele), pot fi molecule de transport (transferina și ceruloplasmina), pot fi hormoni (vezi mai sus), enzime, sau imunoglobuline, etc.[3][4]:524

Vezi și

Referințe

  1. ^ Nenițescu, Costin D. (). „Proteine: Glicoproteide”. Chimie Organică. II (ed. VII). București: Editura Didactică și Pedagogică. pp. 435–436. 
  2. ^ „Mucin-type glycoproteins. - PubMed - NCBI”, PubMed, accesat în  
  3. ^ Maverakis E, Kim K, Shimoda M, Gershwin M, Patel F, Wilken R, Raychaudhuri S, Ruhaak LR, Lebrilla CB (). „Glycans in the immune system and The Altered Glycan Theory of Autoimmunity”. J Autoimmun. 57 (6): 1–13. doi:10.1016/j.jaut.2014.12.002. PMC 4340844 Accesibil gratuit. PMID 25578468. 
  4. ^ Robert K. Murray, Daryl K. Granner & Victor W. Rodwell: "Harper's Illustrated Biochemistry 27th Ed.", McGraw–Hill, 2006