Feminaționalism

În lumea de astăzi, Feminaționalism a devenit un subiect de interes din ce în ce mai relevant. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Feminaționalism a dobândit o importanță fără precedent în societatea modernă. De la origini și până la impactul său astăzi, Feminaționalism a fost obiect de studiu, dezbatere și interes de către diverși actori sociali. În acest articol, vom explora relevanța și implicațiile lui Feminaționalism în diferite aspecte ale vieții noastre de zi cu zi, de la influența sa asupra economiei până la impactul său asupra culturii și relațiilor interpersonale. Printr-o analiză detaliată, vom examina diferitele fațete ale Feminaționalism și rolul său în modelarea lumii de astăzi.

Feminaționalism sau femonaționalism (din feminism și naționalism) este un termen care descrie asocierea dintre o ideologie naționalistă și unele precepte ale mișcării feministe.[1][2][3]

Termenul a fost inițial propus de cercetătoarea Sara R. Farris pentru a se referi la procesele prin care anumite puteri se aliniază cu unele revendicări ale mișcării feministe în scopul justificării pozițiilor rasiste, xenofobe sau aporofobe, sprijinindu-le pe baza prejudecăților potrivit cărora persoanele migrante ar fi, în mod forțat, misogine și că societatea occidentală este complet egalitară.[4] Astfel, se folosesc drepturile femeilor și drepturile obținute pentru a susține poziții împotriva imigrației, devenind tot mai obișnuit în rândul partidelor de extremă dreapta.[2][3]

Principalele critici la acest fenomen se concentrează asupra utilizării selective și partizane a mișcării feministe pentru a susține scopuri bazate pe intoleranță, ignorând sexismul propriu și lipsa unei egalități reale în societatea occidentală în ansamblu.[5]

Note

  1. ^ Farris, Sara R. (), In the Name of Women's Rights: The Rise of Femonationalism (în engleză), Duke University Press, ISBN 978-0-8223-7292-9 
  2. ^ a b Gutiérrez, Icíar (). „Cuando la extrema derecha recurre al feminismo para adornar su discurso xenófobo” (în spaniolă). elDiario.es. Accesat în . 
  3. ^ a b Maroño, Álex (). „¿Un feminismo de derechas?” (în spaniolă). El Orden Mundial - EOM. 
  4. ^ Farris, Sara R. (), „Femonationalism and the "Regular" Army of Labor Called Migrant Women”, History of the Present (în engleză), 2 (2), pp. 184–199, doi:10.5406/historypresent.2.2.0184, ISSN 2159-9785 
  5. ^ Miralles, Nora (). „Género y Políticas de la Inseguridad” (PDF) (în spaniolă). Centre Delàs d’Estudis per la Pau. Arhivat din original în . Accesat în . 

Vezi și