În articolul de astăzi vom vorbi despre Galîna Berejna, un subiect care a căpătat o mare importanță în ultimii ani. Galîna Berejna este un subiect care a stârnit dezbateri și controverse în diferite domenii, de la sfera politică la sfera socială și culturală. În acest articol vom explora diferite perspective și abordări asupra Galîna Berejna, analizând impactul acestuia asupra societății actuale și relevanța sa în contextul istoric. Mai mult, vom discuta implicațiile Galîna Berejna în diferite aspecte ale vieții de zi cu zi, precum și influența sa asupra luării deciziilor la nivel individual și colectiv. Sperăm că acest articol oferă o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare despre Galîna Berejna, invitând la reflecție și dezbatere pe un subiect de mare relevanță astăzi.
Galîna Berejna | |
Date personale | |
---|---|
Născută | (81 de ani) ![]() Bahmaci, RSS Ucraineană, URSS ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | traducătoare profesoară universitară ![]() |
Activitate | |
Alma mater | filologiceski fakultet Kievskogo universiteta ![]() |
Organizație | Institutul Politehnic „Igor Sikorski” din Kiev ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Galîna Vasîlivna Berejna (în ucraineană Бережна Галина Василівна) (n. 2 august 1943, Bahmaci, raionul Bahmaci, regiunea Cernigău) este o profesoară de filologie și traducătoare ucraineană din limbile română, bulgară, slovacă, bielorusă și italiană.
A absolvit Facultatea de Filologie a Universității Naționale „Taras Șevcenko” din Kiev. Predă ca profesoră de limba ucraineană la Institutul Politehnic din Kiev.
A tradus în limba ucraineană din operele literare ale unor scriitori români (Mihail Sadoveanu, Ioan Slavici, Titus Popovici, Petre Sălcudeanu, I. Rațiu, Octav Pancu-Iași, I. Ciobanu, N. Vieru, G. Gheorghiu, Sergiu Celac), italieni (Luigi Pirandello), slovaci (Helena Križanová-Brindzová), bieloruși (Ianka Brîl) sau bulgari.
Este membru al Uniunii Naționale a Scriitorilor din Ucraina din anul 1987.
A fost activistă și director adjunct la Asociația prietenilor orașului Cernigău.