Titus Popovici

În lumea de astăzi, Titus Popovici este un subiect care devine din ce în ce mai relevant și care generează interes în diferite sectoare ale societății. Impactul Titus Popovici este evident în modul în care ne influențează viața de zi cu zi, de la modul în care comunicăm până la deciziile consumatorilor. Acest articol își propune să exploreze pe deplin impactul Titus Popovici asupra vieților noastre, analizând diferitele sale fațete și abordări. De la origini și până la proiecția sa viitoare, vor fi abordate aspecte relevante care vor permite cititorului să înțeleagă importanța Titus Popovici în lumea contemporană.

Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol.
Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor.
Titus Popovici

Scenaristul Titus Popovici
Date personale
Născut16 mai 1930
Oradea, România
Decedat29 noiembrie 1994, (64 de ani)
Tulcea, România
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor, scenarist, politician
Limbi vorbitelimba română[2] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din București  Modificați la Wikidata
Partid politicPCR
PremiiPremiul de Stat (1962)[1]
Membru corespondent al Academiei Române
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Ion Brad și Titus Popovici

Titus Popovici, născut Titus Viorel Popovici,[3] (n. , Oradea, România – d. , Tulcea, Tulcea, România) a fost membru de partid din 1960 [4], scriitor și scenarist român, membru corespondent al Academiei Române, membru în CC al PCR [5]. A absolvit Universitatea din București. Debutează în proză cu volumul Povestiri și cu romanul Străinul în 1955. Din 1957 devine scenarist, odată cu adaptarea pentru ecran a nuvelei „Moara cu noroc” a lui Ioan Slavici. Titus Popovici a fost considerat unul dintre cei mai importanți scenariști români din perioada anilor 1960-1970. Colaborează constant cu regizori de renume, precum Liviu Ciulei, Andrei Blaier, Manole Marcus, Sergiu Nicolaescu ș.a.

La 1 martie 1974 este ales membru corespondent al Academiei Române, apoi a făcut parte din conducerea Uniunii Scriitorilor, a fost membru al C.C. al P.C.R. și deputat de Bihor (de Beiuș) în Marea Adunare Națională. După moartea sa, în urma unui accident de automobil, lângă Tulcea, s-a vehiculat ideea că a fost eliminat dat fiind faptul că știa prea multe despre nomenclatura comunistă, mare parte din aceasta din urmă în viață și activă, din umbră și nu numai, în acei primi ani de după 1989. Din anul 2002 o stradă din Oradea îi poartă numele.

Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 - Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v • d • m 

Distincții

  • Ordinul Muncii clasa a III-a (12 august 1959) „pentru activitate rodnică în dezvoltarea științei și culturii din Republica Populară Romînă”[6]
  • Ordinul „Tudor Vladimirescu” clasa a V-a (30 aprilie 1966) „cu prilejul celei de-a 45-a aniversări de la înființarea Partidului Partidului Comunist din România, pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului”[7]
  • Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România” clasa a III-a (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului”[8]
  • Ordinul „Meritul Cultural” clasa I (7 mai 1981) „pentru rezultatele obținute în îndeplinirea cincinalului 1976–1980, pentru contribuția deosebită adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, cu prilejul aniversării a 60 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român”[9]

Operă literară

  • Mecanicul și alți oameni de azi, schițe, București, 1951 (în colab. cu Fr. Munteanu);
  • Povestiri, Editura Tineretului, București, 1955;
  • Străinul, Editura Tineretului, București, 1955;
  • Setea, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1958;
  • Cuba: teritoriu liber al Americii, însemnări, Editura Tineretului, București, 1962;
  • Columna, povestire cinematografică, Editura Militară, București, 1968;
  • Mihai Viteazul, București: Editura Militară, 1969;
  • Moartea lui Ipu, nuvelă, Albatros, București, 1970;
  • Puterea și adevărul, piesă în patru acte, București, 1973;
  • Judecata, roman cinematografic, Junimea, Iași, 1984 (cuprinde date despre Horia, Cloșca și Crișan);
  • Passacaglia, dramă în doua părți, Editura Eminescu, București, 1989;
  • Cutia de ghete, Editura Elit Comentator, Ploiești, 1990;
  • Cartea de la Gura Zlata, povestiri de pescuit și vânătoare; fragmente autobiografice, Editura Eminescu, București, 1991;
  • Râul uitării: aparente povestiri de pescuit și vânătoare, Editura Salut 2000, București, 1994;
  • Cartierul Primăverii: cap sau pajură, pref. de Domnița Ștefănescu, Editura Mașina de scris, București, 1998;
  • Disciplina dezordinii, roman memorialistic, Mașina de scris, București, 1998.
  • Piese jucate (și netipărite): Mircea, Propilee și orhidee, Irozii etc.

Prefețe la volumele:

  • Mihaela Haseganu - "Întrebări pentru examenul de maturitate: ". Buc., Editura pentru Literatura, 1969;
  • Sütó András - "Un leagăn pe cer, pagini de jurnal" (în rom. de Romulus Guga). Buc., Kr., 1972;
  • Paul Decei - "Pescuit în ape de munte". Buc., Editura Ceres, 1975 (ghid);
  • Matty Aslan - "Să fim serioși". Buc., Editura Politică, 1976 (album de caricaturi);
  • Ionel Pop - "O palmă de râu și niște istorii vânătorești". București, Editura Eminescu, 1978;
  • Ilarion Ciobanu - "Un far la pensie". Iași, J., 1980 (schițe);
  • Temistocle Popa - "Trecea fanfara militară...". Buc., Lit., 1989.
  • Gheorghe Colț - "Verdele junglei: exotism și vânătoare între Ecuator și Tropicele African". Buc., Editura Editis, 1994;
  • Constantin Rosetti Bălănescu - "Cynegis: prin păduri, câmpii și ape, printre jivine și oameni". Buc., Editura Salut 2000, 2000;

Filmografie

Scenarii de filme

Referințe critice

„Titus Popovici este primul cineast român sub comunism care înțelege că în cinema propaganda poate fi înlocuită prin manipulare. Folosind mijloacele artistice ale narațiunii cinematografice, pe care le posedă la nivel de maestro, Popovici știe că a-i prezenta pe comuniști «cu față umană» oameni și ei nu semizei, e mult mai eficient în a convinge publicul decât a livra nu știu câte replici inspirate direct din documentele de partid”.[10].

Note

  1. ^ HCM nr. 281/1963 privind acordarea Premiului de Stat al Republicii Populare Romane pe anul 1962, lege5.ro, accesat 2016-12-31
  2. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ Lista membrilor DACIN SARA Arhivat în , la Wayback Machine., orda.ro, 6 mai 2014, accesat 2016-12-28
  4. ^ Wayback Machine (PDF), www.cnsas.ro 
  5. ^ Membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român (IV), 10 decembrie 2009, Jurnalul Național, accesat la 18 iulie 2013
  6. ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 308 din 12 august 1959 privind conferirea unor titluri, ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VIII, nr. 25, 17 septembrie 1959, p. 190.
  7. ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 339 din 30 aprilie 1966 pentru conferirea ordinului „Tudor Vladimirescu”, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul II, nr. 25, Partea I, 18 mai 1966, p. 159.
  8. ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 157 din 4 mai 1971 privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul VII, nr. 96, Partea I, vineri 6 august 1971, p. 634.
  9. ^ Decretul prezidențial nr. 95 din 7 mai 1981 privind conferirea unor distincții ale Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul XVII, nr. 32, Partea I, sâmbătă 9 mai 1981, p. 3.
  10. ^ Cristian Tudor Popescu, Filmul surd în România mută. Politică și propagandă în filmul românesc de ficțiune, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 135.

Legături externe

Articole biografice