Halucinație

Halucinație
Specialitatepsihiatrie
Psihologie medicală
psihoterapie  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9780.1  Modificați la Wikidata
ICD-10R44  Modificați la Wikidata
ICD-11  Modificați la Wikidata
DiseasesDB19769
MedlinePlus003258
Patient UKHalucinație
MeSH IDD006212  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Imagine plastică a halucinației:
Ispitirea Sf. Anton, de Matthias Grünewald

Halucinația este o tulburare psihică prin care o percepție senzorială are loc în absența stimulului. Cu alte cuvinte, deși obiectul fizic nu există în realitate, acesta este perceput de subiect prin intermediul unuia din cele cinci simțuri. În situații mai rare, frica și paranoia cauzate de halucinații pot duce la comportamente și decizii periculoase, cum ar fi violența și sinuciderea.

Cauze

Există o varietate mare de cauze care pot duce la apariția halucinațiilor. Dintre acestea, cele mai des întâlnite sunt:

Clasificare

Halucinațiile se pot manifesta în mai multe feluri și au

Halucinații psihosenzoriale

Halucinații induse de droguri

Articol principal: Halucinogen.

Acest tip de halucinații poate fi indus de drogurile halucinogene, disociative și delirante. Anumite psihedelice, cum ar fi dietilamida acidului lisergic (LSD), dimetiltriptamina (DMT), psilocybe cubensis (ciuperci halucinogene) și salvia divinorum pot cauza halucinații de intensitate medie sau puternică.

Explicație

Note

  1. ^ Human Phenotype Ontology release 2018-03-08, accesat în 8 octombrie 2018 
  2. ^ „Everything You Need to Know About Hallucinations” (în engleză). Accesat în 17 iulie 2020. 
  3. ^ Anthony G. Gallagher,Timothy G. Dinan,N. P. Sheehy &L. J. V. Baker (13 noiembrie 2012). „Chronic auditory hallucinations and suicide risk factors in schizophrenia”: 346–355. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
  4. ^ Suprakash Chaudhury. „Hallucinations: Clinical aspects and management”. US National Library of Medicine National Institutes of Health. 
  5. ^ Dr. Chauncey Spears (ed.). „Hallucinations/Delusions | Parkinson's Foundation” (în engleză). Accesat în 17 iulie 2020. 
  6. ^ Jacquelyn Cafasso. Dr. Seunggu Han, ed. „Parkinson's and Hallucinations: Causes and Treatments”. Accesat în 17 iulie 2020. 
  7. ^ „Hallucinations and delusions” (în engleză). Accesat în 17 iulie 2020. 
  8. ^ „Hallucinations and Delusions :: Parkinson's Victoria” (în engleză). Accesat în 17 iulie 2020. 
  9. ^ „Schizophrenia Symptoms” (în engleză). WebMD. Accesat în 17 iulie 2020. 
  10. ^ „Schizophrenia - Symptoms” (în engleză). United Kingdom National Health Service. Accesat în 17 iulie 2020. 
  11. ^ Blom, Jan Dirk (2010). A Dictionary of Hallucinations (în engleză). New York, Dordrecht, Heidelberg, London: Springer Science+Business Media, LLC. p. 99. doi:10.1007/978-1-4419-1223-7. ISBN 978-1-4419-1222-0. Accesat în 11 ianuarie 2012. Clarvederea - este cunoscută și ca luciditate, telekinezie și criptestezie. Termenul este folosit în literatura parapsihologică pentru a denumi o halucinație care poate fi atribuită unei surse metafizice. Prin urmare, este interpretată drept * telepatică * sau cel puțin ca o coincidență.

    Referință
    Guily, R.E. (1991) Harper's encyclopedia of mystical and paranormal experience. New York, NY: Castle Books. 
  12. ^ „The 3 Most Potent Psychedelics” (în engleză). 17 august 2015. Accesat în 17 iulie 2020. 
  13. ^ „Tipuri de droguri - Halucinogene”. Accesat în 17 iulie 2020. 

Bibliografie

Vezi și

Legături externe

ClasificareD
Resurse externe
Control de autoritate