În acest articol vom aprofunda subiectul Harry Goodelman, un aspect fundamental care a căpătat o mare relevanță în ultimii ani. Harry Goodelman este un subiect care afectează semnificativ diferite domenii, de la sfera personală la sfera profesională. În acest sens, vom analiza diferitele dimensiuni pe care le acoperă Harry Goodelman, precum și influența acesteia asupra societății actuale. De asemenea, vom aprofunda în aspecte specifice legate de Harry Goodelman, cu scopul de a oferi o perspectivă cuprinzătoare și actualizată asupra acestui subiect. În plus, vom explora diferite perspective și abordări asupra Harry Goodelman, pentru a oferi o viziune globală și îmbogățitoare. Fără îndoială, Harry Goodelman este un subiect de mare importanță care merită să fie abordat cu atenție și în profunzime, motiv pentru care vom aprofunda în diferitele sale aspecte pe parcursul acestui articol.
Harry Goodelman | |
Date personale | |
---|---|
Născut | ![]() Otaci, raionul Ocnița, Republica Moldova ![]() |
Decedat | (75 de ani) ![]() New York City, New York, SUA ![]() |
Părinți | Joseph Goodelman ![]() |
Frați și surori | Q42296108 Aaron Goodelman ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() ![]() |
Ocupație | redactor poet dramaturg autor satiric pictor editor ![]() |
Activitate | |
Limbi | limba idiș ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Harry J. Goodelman (în idiș הערש גודלמאַן, transliterat Herș Godelman; n. , Otaci, raionul Ocnița, Republica Moldova – d. , New York City, New York, SUA) a fost un evreu basarabean, poet, dramaturg, editor, traducător, satirist și artist american.
S-a născut în târgul Otaci (acum oraș din raionul Ocnița, Republica Moldova) din ținutul Soroca, gubernia Basarabia, Imperiul Rus,[1] în familia poetului Joseph Goodelman (Iozef), care era directorul școlii rusești din localitate și Molke Fateles (în SUA – Mollie Goodelman). A studiat la școlile religioase și laice.
În 1905 a emigrat în Statele Unite împreună cu doi frați, Aaron șii Israel (Isrul-Morthe).[2] A locuit la New York. Începând cu 1912 a lucrat ca ambalator la o fabrică de galanterie.[3] Din 1929 a lucrat ca pictor.
A început să publice în 1907, debutând în poezie și proză în periodice idiș, în principal în ziarul Fraye arbeter stime („Vocea muncitorilor liberi”).[4] Poveștile sale, feletonele, proza satirică au fost publicate în cotidianul Forverts („Înainte”), precum și în Warheit („Adevăr”), Nye Warheit („Adevăr nou”), Dos Nye Land („Țara nouă”), revistele satirice Kibetzer („Vorbăreț”), Der gazlen („Tâlhar”) și Kundes („Persoana răutăcioasă”), revistele și ziarele Velter literar („Lumea literară”), Gerekhtikeit („Justiție”), Miers vokhnblat („săptămânalul lui Miller”), Zeit („Timp”), Haynt („Astăzi”, Varșovia), Keneder id („ Evreu canadian”), Der teather-stern („Stea teatrală”), Teater-shpig („Oglindă teatrală”) și altele. A publicat piesele Di Mizinke („Fiica cea mică”, pusă în scenă în 1910 la New York) și Cherunene haloimes („Visele dispărute”).
În 1919 a fondat și devenit redactor al revistei Poezie, o revistă lunară dedicată poeziei contemporane și criticii literare, în jurul căreia s-a adunat grupul poetic modernist In zikh („în sine”).[5] În 1924, a fondat și editat revista De berg shteme („Vocea munților”). În 1926-1927 a publicat și editat la New York revista Der Teatr-Stern („Vedetă de teatru”, două numere pe lună), dedicată teatrului idiș; în 1928 a fondat ziarul Unser Zeitung („Ziarul nostru”), fiind redactor-șef al acestuia.
Colecția sa de poezie intitulată Minut'n („Minute”) a fost publicată în 1923 la New York cu ilustrații pregătite de fratele său, Aaron. Traducerile sale de poezii ale poetului japonez Yone Noguchi au fost publicate ca o carte separată. A publicat atât sub propriul său nume, cât și sub numeroase pseudonime, printre care Huhem Otyk („înțelept din Atak”, Atak – Otaci), Hershele Dubrovner, Namledug, Ish Goodl, Paulina Brandrat, Rosa Barkin și Bessaraber („Basarabeanul”).
Ca artist, a expus lucrările sale în saloane de artă în anii 1928 și 1929.[6][7] A murit în Bronx.