Hatman

Astăzi, Hatman este un subiect care acoperă o gamă largă de discuții și cercetări în diverse domenii. De la sănătate la tehnologie, istorie și cultură, Hatman a captat atenția experților și a oamenilor obișnuiți deopotrivă. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Hatman și vom analiza impactul acestuia asupra societății actuale. De la origini și până la implicațiile sale viitoare, ne vom scufunda într-o analiză detaliată a Hatman pentru a înțelege importanța sa în viața noastră de zi cu zi. Alăturați-vă nouă în acest tur al lumii lui Hatman și descoperiți cum acest subiect modelează lumea în care trăim.

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

În Evul Mediu, la începutul secolului al XVI–lea, hatmanul era un boier de divan în Moldova, însărcinat de domn cu comanda întregii oștiri, având în același timp și funcția de pârcălab și portar al Sucevei sau chiar mare spătar.

În Muntenia, începând cu 1797, Hatmanul era aprod al divanului domnesc, mai târziu șef peste zapcii și aprozi.

De asemenea, Hatman (poloneză hetman, ucraineană гетьман) era titlu purtat de marii comandanți ai oștilor polone și ai celor căzăcești. În 1581, Jan Zamoyski a fost numit primul Mare Hatman al coroanei poloneze.

Vezi și


 Acest articol despre un subiect legat de istoria României este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.