Stolnic

Acest articol va aborda subiectul Stolnic, explorând diferitele sale fațete și semnificații. De la origine până la relevanța sa astăzi, Stolnic a fost subiect de interes și dezbatere în diverse sfere ale societății. Printr-o analiză profundă și detaliată, vom căuta să facem lumină asupra aspectelor cheie din jurul Stolnic, precum și să oferim o viziune îmbogățitoare și perspective interesante asupra impactului său asupra culturii, istoriei, politicii sau oricărui alt domeniu relevant. Pentru a aprofunda înțelegerea acestui subiect semnificativ, vor fi examinate și implicațiile sale practice și posibilele ramificații pentru viitor.

Stolnic rus

Stolnic (din slavonă stolu, „masă”) este un rang boieresc folosit în evul mediu în țările române (Țara Românească și Moldova), Polonia, Lituania (Uniunea statală polono-lituaniană) și Rusia țaristă (stolnik, Стольник), reprezentând dregătorul de curte care se îngrijea de masa domnului.

În împrejurări mai deosebite sau la sărbători, el îl servea pe domn, gustând mâncărurile înaintea acestuia, spre a se dovedi că nu erau otrăvite. Subalternii acestuia în țările române, vtoristolnici și tretistolnici, serveau pe domn la mesele obișnuite, iar stolniceii, unii la curte, alții prin sate, strângeau dijmă din peștele prins în Dunăre și în bălți. Subalternii stolnicului alcătuiau o categorie militară.

Bibliografie

  • Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964