În articolul de astăzi vom explora Henri Bouchet-Doumenq, un subiect care a captat atenția oamenilor din întreaga lume. De la apariția sa, Henri Bouchet-Doumenq a generat un spectru larg de opinii și emoții, devenind un punct central de discuție în diferite domenii. De-a lungul anilor, Henri Bouchet-Doumenq și-a dovedit relevanța în societate, declanșând dezbateri intense și generând un impact semnificativ asupra vieții oamenilor. Prin acest articol, vom aprofunda în diferitele fațete ale Henri Bouchet-Doumenq, explorând originea, evoluția și influența sa asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. Pregătește-te să intri în lumea fascinantă a lui Henri Bouchet-Doumenq și să descoperi tot ce are de oferit această temă.
Henri Bouchet-Doumenq | |
Date personale | |
---|---|
Născut | ![]() Paris, Franța ![]() |
Decedat | (74 de ani) ![]() Paris, Franța ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | pictor ![]() |
Limbi vorbite | limba franceză ![]() |
Activitate | |
Studii | Școala Națională Superioară de Arte Frumoase de la Paris ![]() |
Pregătire | Charles Gleyre, Auguste-Barthélemy Glaize ![]() |
Semnătură | |
![]() | |
Modifică date / text ![]() |
Henri Bouchet-Doumenq (n. , Paris, Franța – d. , Paris, Franța) (ortografii alternative: Bouchet-Doumeng, Bouchet-Doumencq, Boucher-Doumencq, Boucher-Doumeng, Doumenq-Boucher) a fost un pictor francez din secolul al XIX-lea, specializat în portrete și peisaje.
A fost al doilea fiu al pictorului amator Charles Bouchet-Doumenq, a cărui familie era din Montpellier ; o lucrare a lui Charles este expusă la Fondation Calvet. Mama lui, Antoinette Bonpard, era originară din Vallant-Saint-Georges. Casa familiei era împărțită cu un prieten de-al tatălui, Auguste-Barthélemy Glaize(d), originar din Montpellier. Doumenq a studiat pictura cu Glaize și cu pictorul elvețian Marc-Charles-Gabriel Gleyre de la École des Beaux-Arts din Paris.[2] Doumenq a fost prieten cu pictorul Eugène Castelnau și prin intermediul lui l-a cunoscut pe Frédéric Bazille în 1862.[3][4] Și-a expus picturile în numeroase ocazii, inclusiv La Chanteuse în 1865, Jeune fille faisant un bouquet în 1870, Henri BD au Salon de 1878 în 1878, La rêveuse (Arles) (n°429) (1880), Jeune mère Arlésienne (n° 317) (1883) și Dans le Jardin (1886). Lucrările sale sunt prezente în colecțiile mai multor muzee, Muzeul Calvet (Avignon), Muzeul Petiet (Limoux), Biblioteca și Muzeul Orașului Inguimbertine (Carpentras) și Muzeul de Arte Frumoase (Limoges).
A avut cel puțin o soră, Caroline. În 1880, la vârsta de 46 de ani, Doumenq s-a căsătorit cu eleva sa, Magdalene Bernard (1854-1896), cu care a avut doi copii, Pierre-Charles (1887-1890) Jean (1893-1915).