Henric Sanielevici

În lumea de astăzi, Henric Sanielevici a devenit o problemă relevantă care devine din ce în ce mai importantă în societate. De la apariția sa, a generat ample dezbateri și controverse, stârnind interesul și curiozitatea multor oameni. Fie datorită impactului său asupra vieții de zi cu zi, a relevanței sale istorice sau a influenței sale asupra culturii populare, Henric Sanielevici a reușit să capteze atenția diferitelor sectoare ale societății. În acest articol, vom explora în detaliu diferitele fațete ale Henric Sanielevici, analizându-i semnificația, evoluția în timp și impactul său astăzi. În plus, vom examina diferitele perspective care există în jurul Henric Sanielevici, oferind o viziune amplă și obiectivă a acestui subiect interesant.

Henric Sanielevici
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Botoșani, România Modificați la Wikidata
Decedat (75 de ani)[1] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiebiolog
antropolog
lingvist
istoric
filozof
sociolog​
critic literar​
biograf​
traducător Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba franceză Modificați la Wikidata
Activitate
Alte numeHenri Sanielevici, Henry Sanielevici, Enric Sanielevici, H. Sanielevich, Hasan
Lucrări remarcabileÎncercări critice (1909)
Cercetări critice și filosofice (1916)
Poporanismul reacționar (1921)
La Vie des mammifères et des hommes fossiles (1926)
În slujba Satanei?!... (1935)
Influențat deGeorg Brandes, Georges Cuvier, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Émile Hennequin​, Karl Kautsky, Jean-Baptiste de Lamarck, Gustave Lanson, Titu Maiorescu  Modificați la Wikidata
A influențat peOctav Botez, Alexandru Claudian, Mircea Eliade, Garabet Ibrăileanu, Petre Pandrea
Oraș natalBotoșani
Înălțime1,75 m
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Henric Sanielevici (prenumele, de asemenea Henri, Henry sau Enric, numele de asemenea Sanielevich; n. 21 septembrie 1875 – d. 19 februarie 1951) a fost un jurnalist și critic literar român de origine evreiască[2], amintit, de asemenea, pentru activitatea sa în antropologie, etnografie, sociologie și zoologie. Inițial, un militant socialist din cercul politico-filosofic a lui Constantin Dobrogeanu-Gherea, el a încorporat alte influențe și în 1905 și-a creat propria revistă de critică literară, Curentul Nou. Sanielevici și prietenul său Garabet Ibrăileanu au fost printre fondatorii „Poporanismului”, o mișcare țărănească și orientată spre stânga. Cu toate acestea, Sanielevici se desprinde curând atât de marxism, cât și de agrarianism, criticând literatura română tradiționalistă, și prorocea neoclasicismul pentru oamenii muncii. Polemica puternică cu școala rivală a revistei Sămănătorul l-a izolat de alți poporaniști, pe care i-a denunțat în cele din urmă ca fiind „reacționari”. Mai multe controverse au înconjurat atitudinile sale ambigue din timpul Primului Război Mondial.

Din 1920, Sanielevici a fost o figură de stânga izolată, editând o versiune nouă a ziarului Curentul Nou și afiliându-se numai cu popularul cotidian Adevărul.

Referințe

  1. ^ a b Henric Sanielevici, Autoritatea BnF 
  2. ^ ro Botosani: Date demografice si statistice Arhivat în , la Wayback Machine.

Legături externe