În lumea de astăzi, Herman Bang a devenit un subiect de mare importanță și interes pentru o gamă largă de oameni. De la experți în domeniu până la publicul larg, Herman Bang a captat atenția tuturor datorită relevanței sale în societatea actuală. În acest articol, vom explora în detaliu diferitele fațete ale Herman Bang, de la impactul său asupra vieții de zi cu zi până la influența sa asupra culturii și politicii. Printr-o analiză cuprinzătoare, sperăm să oferim o imagine clară și completă a Herman Bang, permițând cititorilor noștri să înțeleagă mai bine importanța și rolul său în lumea de astăzi.
Herman Bang | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 20 aprilie 1857 Asserballe, Schleswig, Danemarca |
Decedat | 29 ianuarie 1912 (la 55 de ani) Ogden, Utah, SUA |
Înmormântat | Vestre Kirkegård[1] ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | prozator |
Limbi vorbite | limba daneză[2][3] ![]() |
Activitatea literară | |
Mișcare/curent literar | Naturalism, realism |
Specie literară | roman, nuvelă, eseu, critică literară |
Influențe | |
Prezență online | |
Modifică date / text ![]() |
Herman Joachim Bang (n. , Sønderborg, regiunea Syddanmark, Danemarca – d. , Ogden(d), Utah, SUA) a fost un prozator danez. Inițial operă de orientare naturistă influențată de Ibsen și Zola (romanele Haabløse slaegter, 1880 – Făpturi fără speranță; Tine, 1889). Creator al impresionismului literar danez, mai ales în nuvelele târzii, străbătute de accentele amare ale ratării într-o lume crepusculară (Stille existenser, 1886 - Existențe tăcute; Under aaget, 1890 – Îngenunchiații). Romane cu accente autobiografice (Mikaël, 1904; De uden faedreland, 1905 – Cei fără patrie). În eseurile Realisme og realister (1879, Realism și realiștii), Kritiske studier (1880, Studii critice), a definit realismul ca modalitate artistică.
|titlelink=
(ajutor)