Hutteri

În lumea de astăzi, Hutteri este un subiect care a câștigat o relevanță fără precedent. De la apariția sa, Hutteri a influențat modul în care oamenii interacționează între ei, precum și modul în care diferite procese și activități sunt desfășurate în societate. Acest fenomen a stârnit un mare interes în diverse domenii, de la educație și tehnologie până la politică și economie. Hutteri a schimbat modul în care se iau deciziile, se promovează ideile și se desfășoară afaceri, generând un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi a oamenilor. De aceea este necesar să se analizeze temeinic acest fenomen și să se înțeleagă amploarea lui astăzi.

Cor hutterit
Femei hutterite în timpul muncii în comunitate
Colonie hutterită în statul american Montana
Colonie nouă

Hutterii (în germană Hutterer, în engleză Hutterites) sunt o ramură a anabaptiștilor, care, la fel ca și amishii și menoniții, își au originea în Reforma radicală de la începutul secolului al XVI-lea. În cadrul curentului anabaptist sunt unicii care duc un mod de viață în comunități, numite colonii, care în mediu numără 12 familii sau (~90 de persoane).

Jakob Hutter, fondatorul mișcării, a înființat primele colonii pe baza mărturisirii Schleitheim⁠(de), o declarație de credință anabaptistă din 1527, iar primele comune au fost formate în anul 1528. De la moartea lui Hutter în 1536, credințele hutteriților, care îmbrățișează comunitatea de bunuri și nonrezistența, au dus la sute de ani de migrații în mai multe țări. Aproape dispăruți în secolul al XVIII-lea, au migrat în Rusia în 1770 și aproximativ o sută de ani mai târziu în America de Nord.

Pe parcursul a 140 de ani, populația lor care trăiește în comunități a „renăscut” de la aproximativ 400 la aproximativ 50.000 în prezent.[1] Astăzi, hutteriții trăiesc aproape exclusiv în vestul Canadei (75%) și în nordul Marilor Câmpii ale Statelor Unite (25%).[2] Vorbesc hutteritul, un dialect bavarez al limbii germane.

Hutteri din Slovacia actuală, cunoscuți drept habani, sunt renumiți pentru ceramica din faianță produsă de ei.

Migrațiile hutterilor în Europa în anii 1526–1874 înainte de strămutarea lor în America de Nord.

Referințe

  1. ^ „Hutterites in Canada”. Accesat în – via The Canadian Encyclopedia. 
  2. ^ http://opi.mt.gov/Portals/182/Page%20Files/Indian%20Education/Indian%20Education%20101/Hutterite%20EUs.pdf Arhivat în , la Wayback Machine. PDF

Bibliografie

  • William Albert Allard: Die Hutterer: „Teile alles, vertraue auf Gott.“ Die Gemeinde von Surprise Creek lebt noch streng nach den Regeln ihrer Vorväter, în: National Geographic Deutschland. Hamburg 2006, p. 64–91
  • Sibylle Becker: Die Hutterer. Architektur eines vergessenen Volkes, în: Bauwelt, vol. 28/29, Berlin 1989 ISSN 0005-6855
  • Rolf Wilhelm Brednich: Die Hutterer. Eine alternative Kultur in der modernen Welt. (Herder-Spektrum; Band 4676). Herder, Freiburg 1998, ISBN 3-451-04676-8.
  • Erich Buchinger: Die Geschichte der Kärntner Hutterischen Brüder in Siebenbürgen und in der Walachei 1755–1770, in Rußland und Amerika. Ein Beitrag zum Schicksal von Kärntner Transmigranten und zur Geschichte der heutigen Hutterischen Bruderhöfe in den USA und Kanada. In: Carinthia, 172, 1982 ISSN 0008-6606 p. 145–302
  • Ulrich Eggers: Gemeinschaft lebenslänglich. Deutsche Hutterer in den USA. Brockhaus, Wuppertal 1985 ISBN 978-3-8137-3232-0, 3. Auflage 1992, ISBN 978-3-417-20395-0