Ioan Filopon

În acest articol vom explora subiectul Ioan Filopon, care a captat atenția și interesul multor oameni în ultimii ani. De la apariția sa, Ioan Filopon a stârnit o serie de dezbateri și reflecții în diverse domenii, generând un impact semnificativ asupra societății și culturii contemporane. Pe parcursul acestui text, vom aprofunda în multiplele fațete și dimensiuni care caracterizează Ioan Filopon, analizând relevanța acestuia în contextul actual și oferind noi perspective care invită la reflecție și dialog.

Ioan Filopon
Date personale
PoreclăJean le Grammairien Modificați la Wikidata
Născut490 d.Hr.[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Alexandria, Egipt[6] Modificați la Wikidata
Decedat570 d.Hr. (80 de ani) Modificați la Wikidata
Alexandria, Egipt Modificați la Wikidata
Ocupațiefilozof
teolog​
matematician
fizician
scriitor
astronom
grammarian] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba greacă veche[3] Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ioan Filopon (în greacă: Ἰωάννης ὁ Φιλόπονος, n. 490 d.Hr., Alexandria, Egipt – d. 570 d.Hr., Alexandria, Egipt), numit și Ioan Gramaticul, a fost un filozof elen din Evul Mediu Timpuriu, de religie creștină și care a trăit în Alexandria.

A scris mai multe tratate filozofice și teologice, precum și comentarii la operele lui Aristotel pe care l-a criticat. A fost influențat de unele idei atomistice.

A anticipat ideea de inerție, motiv pentru care a fost considerat ca unul dintre precursorii lui Galileo Galilei.

A negat, pe bază de exemple, teoria veche despre proporționalitatea vitezei de cădere liberă a unui corp cu greutatea acestuia și a considerat drept cauză a gravitației tendința corpurilor de a se uni cu locul în care este concentrată masa principală a substanței din care sunt alcătuite.

Scrieri

  • Comentariu asupra aritmeticii lui Nicomah
  • Tratat asupra folosirii astrolabului
  • Comentariu asupra fizicii lui Aristotel, lucrare publicată în latină în 1583.

Note

  1. ^ Johannes Philoponus, AlKindi 
  2. ^ Iohannes Philoponus, Catalogue of the Library of the Pontifical University of Saint Thomas Aquinas 
  3. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ Joannes Philoponus, CONOR.SI​ 
  5. ^ Joannes Philoponus, Internet Philosophy Ontology project, accesat în  
  6. ^ Katalog der Deutschen Nationalbibliothek, accesat în  

Bibliografie

  • Wikisource Chisholm, Hugh, ed. (). „Philoponus, Joannes”. Encyclopædia Britannica (ed. 11). Cambridge University Press. 
  • Gleede, Benjamin, Platon und Aristoteles in der Kosmologie des Proklos. Ein Kommentar zu den 18 Argumenten für die Ewigkeit der Welt bei Johannes Philoponos (Tübingen, Mohr Siebeck, 2009) (Studien und Texte zu Antike und Christentum / Studies and Texts in Antiquity and Christianity, 54).
  • Grant, E. Much Ado about Nothing: theories of space and vacuum from the Middle Ages to the scientific revolution (Cambridge, 1981).
  • Grant, E. A History of Natural Philosophy: from the ancient world to the nineteenth century (Cambridge, 2007).
  • Jammer, M. Concepts of Space: The History of Theories of Space in Physics (Mineola, NY, 1993), 53–94.
  • Jammer, Max (). „The Emancipation of the Space concept from Aristotelianism”. Concepts of Space: The History of Theories of Space in Physics. Courier Dover Publications. pp. 53–94. ISBN 0-486-27119-6. 
  • Lang, Uwe Michael (). John Philoponus and the Controversies Over Chalcedon in the Sixth Century: A Study and Translation of the Arbiter. Spicilegium Sacrum Lovaniense 47, Peeters. 
  • MacCoull, Leslie S. B., "Aristophanes in Philoponus: Did he get the joke?" Jahrbuch der Österreichischen Byzantinistik, 57, 2007,
  • Scholten, Clemens, "Welche Seele hat der Embryo? Johannes Philoponos und die Antike Embryologie," Vigiliae Christianae, 59,4 (2005), 377–411.
  • Sorabji, Richard (). Philoponus and the Rejection of Aristotelian Science. Cornell University Press. 
  • Wisnovsky, R., "Yaḥyā al-Naḥwī." Encyclopaedia of Islam, 2012.

Legături externe