James Tobin
Medalia Premiului Nobel
James Tobin (n. 5 martie 1918, Champaign(d), Illinois, SUA – d. 11 martie 2002, New Haven, Connecticut, Connecticut, SUA) a fost un economist american.
A absolvit Universitatea Urbana, din Illinois și Universitatea Harvard, a fost consultantul economic al președintelui american John F. Kennedy și a predat mulți ani la Universitatea Yale. În 1955 a câștigat medalia John Bates Clark și în 1981 a câștigat premiul Nobel pentru economie.
Tobin a apărat și a dezvoltat ideile economiei keynesiene. El credea ca guvernele trebuie să intervină în economie pentru a stabiliza producția și a evita recesiunile. Munca sa academică a inclus contribuții deschizătoare de drumuri la studiul investițiilor, politicii monetare și fiscale și piețelor financiare.
În afara activității academice, Tobin a început să fie cunoscut pentru sugestia de a crea o taxă pentru tranzacțiile cu străinătatea, cunoscută sub numele de taxa Tobin. Aceasta a fost concepută pentru a reduce speculațiile de pe piața valutară, pe care el le-a socotit a fi neproductive. El a mai sugerat faptul că aplicarea taxei ar putea fi folosită pentru a finanța proiecte în beneficiul țărilor lumii a treia sau pentru a sprijini Națiunile Unite.
Note
- ^ a b c d „James Tobin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 27 aprilie 2014
- ^ a b https://www.econometricsociety.org/society/organization-and-governance/fellows/memoriam, accesat în 6 aprilie 2023 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
- ^ Google Cărți
- ^ The Sveriges Riksbank Prize in Economic Sciences in Memory of Alfred Nobel 1981 (în engleză), nobelprize.org, accesat în 4 februarie 2021
- ^ Fellows of the American Statistical Association database, accesat în 10 iulie 2021
- ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
- ^ a b c d James Tobin, SNAC, accesat în 9 octombrie 2017
- ^ a b c d James Tobin, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în 9 octombrie 2017
- ^ ]]], 25 martie 2002
- ^ Head-to-head: the Robin Hood tax (în engleză), BBC News Online, 8 decembrie 2011
- ^ The Bankers and the Revolutionaries (în engleză), The New York Times, 1 octombrie 2011
- ^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
Legături externe
Vezi și
Laureații Premiului Nobel pentru Economie
|
|
1969–1980
|
Frisch, Tinbergen (1969) · Samuelson (1970) · Kuznets (1971) · Hicks, Arrow (1972) · Leontief (1973) · Myrdal, Hayek (1974) · Kantorovich, Koopmans (1975) · Friedman (1976) · Ohlin, Meade (1977) · Simon (1978) · Schultz, Lewis (1979) · Klein (1980)
|
|
1981–1990
|
Tobin (1981) · Stigler (1982) · Debreu (1983) · Stone (1984) · Modigliani (1985) · Buchanan (1986) · Solow (1987) · Allais (1988) · Haavelmo (1989) · Markowitz, Miller, Sharpe (1990)
|
|
1991–2000
|
Coase (1991) · Becker (1992) · Fogel, North (1993) · Harsanyi, Nash, Selten (1994) · Lucas (1995) · Mirrlees, Vickrey (1996) · Merton, Scholes (1997) · Sen (1998) · Mundell (1999) · Heckman, McFadden (2000)
|
|
2001–2010
|
Akerlof, Spence, Stiglitz (2001) · Kahneman, Smith (2002) · Engle, Granger (2003) · Kydland, Prescott (2004) · Aumann, Schelling (2005) · Phelps (2006) · Hurwicz, Maskin, Myerson (2007) · Krugman (2008) · Ostrom, Williamson (2009) · Diamond, Mortensen, Pissarides (2010)
|
|
2011–2020
|
Sargent, Sims (2011) · Roth, Shapley (2012) · Fama, Hansen, Shiller (2013) · Tirole (2014) · Deaton (2015) · Hart, Holmström (2016) · Thaler (2017) · Nordhaus, Romer (2018) · Banerjee, Duflo, Kremer (2019) · Milgrom, Wilson (2020)
|
|
2021–prezent
|
Card, Angrist, Imbens (2021) · Bernanke, Diamond, Dybvig (2022) · Goldin (2023)
|
|