Joachim Lelewel
În lumea modernă, Joachim Lelewel a avut un rol fundamental în viața noastră. De la descoperirea sau apariția sa, Joachim Lelewel a avut un impact semnificativ asupra societății, culturii, economiei și tehnologiei. Influența sa s-a răspândit la nivel global, afectând toți oamenii direct sau indirect. În acest articol, vom explora rolul lui Joachim Lelewel în diferite aspecte ale vieții de zi cu zi și importanța sa în lumea de astăzi. De la origine până la impactul actual, Joachim Lelewel a lăsat o amprentă de neșters în istorie și rămâne un subiect relevant astăzi.
| Joachim Lelewel | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Ioahim Iozef Benedikt Lelevel  |
| Născut | [2][3][4][5][6] Varșovia, Polonia-Lituania[7][8][1][9][10] |
| Decedat | (75 de ani)[11][12][9][2][6] Paris, Franța[9][13][10] |
| Înmormântat | Rasų kapinės |
| Părinți | Karol Maurycy Lelewel |
| Frați și surori | Prot Adam Lelewel |
| Cetățenie | Uniunea Polono-Lituaniană[1] Polonia Congresului[1] |
| Ocupație | historian of cartography heraldist numismat politician scriitor cadru didactic universitar istoric slavist bibliograf |
| Limbi vorbite | limba poloneză[4][14] limba franceză[15] |
| Activitate | |
| Alma mater | Imperatorski Vilenski universitet[1] |
| Organizație | Imperatorski Vilenski universitet[1] Université libre de Bruxelles Universitatea din Varșovia[1] Universitatea din Vilnius |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
Joachim Lelewel (n. , Varșovia, Polonia-Lituania – d. , Paris, Franța) a fost un istoric polonez, bibliograf, poliglot, activist social și politic, autor a numeroase cărți despre istoria politică a Poloniei și Lituaniei.
Biografie
Între anii 1804-1808 și-a făcut studiile la Universitatea din Vilnius. După patru ani de studii, în anii 1809—1811 activeză ca profesor la Liceul Kremeneț. În 1815-1818 și 1821-1824, a activat la catedra de istorie de la Universitatea Vilnius.
Prelegerile sale l-au influențat semnificativ pe Adam Mickiewicz. Împreună cu Michał Baliński a fondat revista Tygodnik Wileński (1818).
În 1824 a fost înlăturat de la catedra de istorie de la Vilnius de către autoritățile țariste. În 1828 el a fost ales deputat al Seimului Regatului Poloniei. Ca participant activ la Revolta din Noiembrie (1830-1831) a trebuit sa părăsească Polonia emigrând în Franța.
După aceea a trăit în exil la Bruxelles. În 1837, a prezentat ideea formării „Asociației poloneze de emigrare” (Zjednoczenie Emigracji Polskiej), aspirând la unificarea politică a imigranților polonezi. În 1847 a fost ales vicepreședinte al unei Societății Democratice Internaționale, cedându-i această funcție lui Karl Marx in anul următor. Lelewel a elaborat o teorie a așa-zisei gminowładztwo slave (autoguvernare comunală), în care polonezii erau văzuți ca având o predilecție naturală pentru democrație, întreaga lor istorie fiind interpretată ca o luptă pentru libertate. Lucrarea sa, Dzieje Polski potocznym sposobem opowiedziane (Istoria Poloniei pe înțelesul tuturor, 1829) a devenit o adevărată biblie pentru miile de revoluționari și emigranți din generația autorului.
Teoriile lui Lelewel s-au dovedit a fi deosebit de atrăgătoare pentru contemporanii lui, fiind nevoie de două revolte dezastruoase (în 1830 și în 1863) pentru ca istoricii polonezi să renunțe la ele.
A murit la Paris și a fost înmormântat la cimitirul Montmartre. În 1932, peste mormânt a fost ridicat monumentul acestuia sculptat de Bolesław Bałzukiewicz.
Una dintre străzile din centrul orașului Vilnius precum și o stradă din Grodno poartă numele lui Joachim Lelewel.
Opere literare
- Edda czyli Księga religii dawnych Skandynawii mięszkańców Arhivat în , la Wayback Machine. (1807)
- Rzut oka na dawnosc litewskich narodow i związki ich z Herulami Arhivat în , la Wayback Machine. (1808)
- Uwagi nad Mateuszem herbu Cholewa polskim XII wieku dzieiopisem, a w sczególności nad pierwszą dzieiów iego xięgą (1811)
- Historyka tudzież o łatwem i pozytecznem nauczaniu historyi Arhivat în , la Wayback Machine. (1815)
- Joachima Lelewela badania starożytności we względzie geografji : część naukowa (1818)
- Dodatek do Teodora Wagi Historyi książąt i królów polskich : panowanie Stanislawa Augusta Arhivat în , la Wayback Machine. (1819)
- Joachima Lelewela bibljograficznych ksiąg dwoje Tom 1 Arhivat în , la Wayback Machine. (1823) Tom 2 Arhivat în , la Wayback Machine. (1826)
- Edda : to jest Księga religii dawnych Skandynawii mieszkańców Arhivat în , la Wayback Machine. (1828)
- Dzieje bibliotek do Dziennika Warszawskiego (1828)
- Dzieje Polski Joachim Lelewel potocznym sposobem opowiedział, do nich dwanaście krajobrazów skreślił (1829)
- Początkowe prawodawstwa polskie cywilne i kryminalne do czasów jagiellońskich Arhivat în , la Wayback Machine. (1829)
- Essai historique sur la législation polonaise civile et criminelle, jusqu’au temps des Jagellons, depuis 730 jusqu’en 1403. Paris, 1830.
- Panowanie króla polskiego Stanisława Augusta Poniatowskiego : obejmującé trzydziestoletnie usilności narodu podźwignienia się, ocalénia bytu i niepodległości Arhivat în , la Wayback Machine. (1831)
- Numismatique du Moyen-âge, considérée sous le rapport du type. Paris, 1835.
- Polska odradzająca się czyli dzieje polskie od roku 1795 potocznie opowiedziane Arhivat în , la Wayback Machine. (1836)
- Joachima Lelewela porównanie dwu powstań narodu polskiego 1794 i 1830-1831 Arhivat în , la Wayback Machine. (1840)
- Études numismatiques et archéologiques. Bruxelles, 1841.
- Gilbert de Lannoy i jego podróże Arhivat în , la Wayback Machine. (1844)
- Histoire de Pologne Tom 1 Arhivat în , la Wayback Machine. (1844) Tom 2 Arhivat în , la Wayback Machine. (1844) Atlas Arhivat în , la Wayback Machine. (1844)
- Dzieje Litwy i Rusi aż do unii z Polską w Lublinie 1569 zawartej (1844)
- La Pologne au moyen âge. 3 vol. Poznań, 1846.
- Stracone obywatelstwo stanu kmiecego w Polsce Arhivat în , la Wayback Machine. (1846)
- Polska wieków średnich czyli Joachima Lelewela w dziejach narodowych polskich postrzeżenia Tom wstępny (1853) Tom 1 (1855) Tom 2 (1847) Tom 3 (1851) Tom 4 (1851)
- Géographie du moyen âge Tome I Arhivat în , la Wayback Machine. (1852) Tome II Arhivat în , la Wayback Machine. (1852) Tomes III et IV Arhivat în , la Wayback Machine. (1852) épilogue Arhivat în , la Wayback Machine. (1852)
- Géographie des Arabes. Paris, 1851.
- Cześć bałwochwalcza Sławian i Polski (1857)
- Lotniki piśmiennictwa tułaczki polskiej Arhivat în , la Wayback Machine. (1859)
- Geografja. Opisanie krajów polskich (1859)
- O monetach błaznów i niewiniątek z powodu dzieła Rigollota kilka słów Joachima Lelewela Arhivat în , la Wayback Machine. (1860)
- Trzy konstytucje polskie. 1791, 1807, 1815. Poznań, 1861.
- Histoire de la Lithuanie et de la Ruthénie jusqu'a leur union définitive avec la Pologne conclue a Lublin en 1569 (1861)
- Nauki dające poznać zrzódła historyczne (1863)
- Historya Polska do końca panowania Stefana Batorego : dzieło pośmiertne Arhivat în , la Wayback Machine. (1863)
- Dzieje bibliotek (1868)
- Pamiętnik z roku 1830-31 (1924)
Note
- ^ a b c d e f IeSBE / Lelevel, Ioahim Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b Joachim Lelewel, SNAC, accesat în
- ^ Marea Enciclopedie Rusă
- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Joachim Lelewel, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b Joachim Lelewel, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ^ „Joachim Lelewel”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Marea Enciclopedie Rusă
- ^ a b c http://tnk.krakow.pl/czlonkowie/lelewel-joachim/, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b Лелевель Иоахим, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)
- ^ „Joachim Lelewel”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Joachim Lelewel, Find a Grave, accesat în
- ^ „Joachim Lelewel”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ CONOR.SI Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor)
Bibliografie
- Norman Davies, Istoria Poloniei : Terenul de joacă al lui Dumnezeu. Vol. 1. De la origini până în 1795 (Traducere de Carmen Bartl), Editura Polirom, București, 2014, 488 p.
Legături externe
- pl Lelewel Joachim Arhivat în , la Wayback Machine.
- pl Joachim Lelewel (1786-1861)
