Lehliu Gară

În lumea de astăzi, Lehliu Gară a câștigat o relevanță semnificativă în diferite domenii. Influența sa s-a extins la societate, politică, cultură și economie, generând un impact care nu poate fi ignorat. Fie la nivel personal, fie la nivel global, Lehliu Gară a trezit un interes deosebit și a motivat dezbateri și cercetări importante. În acest articol, ne vom adânci în universul fascinant al lui Lehliu Gară, explorând numeroasele sale fațete și importanța sa în contextul actual. Printr-o analiză detaliată, căutăm să înțelegem mai bine modul în care Lehliu Gară a marcat un înainte și un după în diferite aspecte ale vieții contemporane.

Lehliu Gară
—  oraș  —

Lehliu Gară se află în România
Lehliu Gară
Lehliu Gară
Lehliu Gară (România)
Poziția geografică
Coordonate: 44°26′18″N 26°51′12″E ({{PAGENAME}}) / 44.43833°N 26.85333°E
Țară România
Județ Călărași
SIRUTA93888
Atestare documentară1853
Titulatura de oraș1989
ReședințăLehliu Gară​
ComponențăLehliu Gară​, Buzoeni, Răzvani, Valea Seacă
Guvernare
 - primar al orașului Lehliu Gară​Iulian Iacomi[1][2][3] (PSD, )
Suprafață
 - Total86 km²
Altitudine55 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total5.991 locuitori
 - Densitate77,8 loc./km²
Fus orarUTC+2
Cod poștal915300
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Poziția localității Lehliu Gară
Poziția localității Lehliu Gară
Poziția localității Lehliu Gară
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Lehliu Gară este un oraș în județul Călărași, Muntenia, România, format din localitatea componentă Lehliu Gară (reședința), și din satele Buzoeni, Răzvani și Valea Seacă.[4]

Așezare

Orașul se află în câmpia Bărăganului și este traversat de autostrada București Constanța, pe care este deservit de o ieșire, precum și de șoseaua națională DN3, care leagă Călărașiul de București. La Lehliu-Gară, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN3A, care duce la Fetești. Cele două drumuri se intersectează la Lehliu Gară cu șoseaua județeană DJ201B, care duce spre sud la Valea Argovei și spre nord în județul Ialomița la Sălcioara și Ciochina.[5]

Istorie

În zona actuală a orașului Lehliu-Gară nu a funcționat nicio comună până la începutul secolului al XX-lea. Anuarul Socec din 1925 consemnează satele Culcați-Răzvani și Valea Seacă în comuna Lupșanu din plasa Lehliu a județului Ialomița.[6] În 1931, aceste două sate s-au separat și au format comuna Răzvani.[7]

În 1950, comuna Răzvani a devenit reședința raionului Lehliu din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ialomița, reînființat, i s-a arondat și satul Buzoeni (fost la comuna Valea Argovei) și i s-a schimbat numele în Lehliu-Gară după numele principalei localități apărută pe teritoriul ei.[8][9] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași,[10] iar în 1989 comuna Lehliu Gară a fost promovată la rang de oraș.[11][12][13]

Demografie



Componența etnică a orașului Lehliu Gară

     Români (71,82%)

     Romi (16,42%)

     Alte etnii (0,1%)

     Necunoscută (11,65%)



Componența confesională a orașului Lehliu Gară

     Ortodocși (84,94%)

     Penticostali (2,2%)

     Alte religii (0,6%)

     Necunoscută (12,25%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Lehliu Gară se ridică la 5.991 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 6.502 locuitori.[14] Majoritatea locuitorilor sunt români (71,82%), cu o minoritate de romi (16,42%), iar pentru 11,65% nu se cunoaște apartenența etnică.[15] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,94%), cu o minoritate de penticostali (2,2%), iar pentru 12,25% nu se cunoaște apartenența confesională.[16]

Lehliu Gară - evoluția demografică
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație

Orașul Lehliu Gară este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Iulian Iacomi, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[17]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat9         
Alianța pentru Unirea Românilor4         
Partidul Național Liberal2         

Personalități născute aici

Note

  1. ^ Rezultate alegeri parţiale. Iulian Iacomi câştigă al treilea mandat de primar la Lehliu Gară, Adevărul,  
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  4. ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. . 
  5. ^ Google Maps – Lehliu Gară (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  6. ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Armășești”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 363. 
  7. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 214. . 
  8. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  9. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  10. ^ „Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  11. ^ „Legea 2/1989, Anexa 12”. LegeOnline.ro. Accesat în . 
  12. ^ „Decretul-lege nr. 38/1990 privind abrogarea Legii nr. 2/1989 referitoare la organizarea administrativă a teritoriului țării”, Lege5, accesat în  
  13. ^ „Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România actualizată 2023”, Lege5, accesat în  
  14. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  15. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  16. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  17. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .