Romii din România

Aspect mută în bara laterală ascunde
Romii din România
Ţiganii/Romii din România (2021)
Populație totală
În 2011: 621.573-1.850.000 (3.3-8.3%)
Regiuni cu populație semnificativă
Județul Mureș:46 637 (8.78%)
Județul Bihor:33 697 (6.13%)
Județul Dâmbovița:26 281 (5,06%)
Județul Dolj:28 911 (4,37%)
Județul Călărași:22 974 (8,05%)
Județul Cluj:26 281 (3.46%)
Limbi vorbite
română, maghiară, romani.
Religii
Ortodoxism, Romano-Catolicism, Calvini-Reformați, Penticostalism,Islam.
Grupuri înrudite sau legate cultural
Romii din Ungaria, Romii din Bulgaria.
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Țiganii/romii din România (2011) Țiganii/romii din România (2002) Romi ardeleni (sec. 19)

Romii din România (romi, uneori scris și rromi, cunoscuți popular și ca țigani, roma - în limba romani) constituie unul dintre grupurile etnice minoritare cele mai mari din România. Conform recensământului din 2011, ei numărau 621.573 de persoane (adică 3% din totalul populației), fiind al doilea grup etnic minoritar din România ca mărime, după cel maghiar. Din acești 621.573 de oameni, 62% locuiesc în mediul rural (390.903). Există opinii că cifra estimată nu corespunde realității, fiindcă mulți din ei ar refuza să-și declare etnia. În Maramureș, Bucovina, Banat, Dobrogea și Moldova concentrația romilor este sub media țării.

Denumirea

Denumirea etniei este controversată. De exemplu într-un dicționar cuvântul „țigan” a avut ca o parte din definiția sa „o persoană cu un comportament răutăcios”.

Demografie

Minoritatea romă în România (recensământ 2011), pe județe Procentajul vorbitorilor de limba romani printre romii din România (recensământ 2011), pe județe Minoritatea romă în România (recensământ 2002), pe județe Minoritatea romă în România (recensământ 2002), pe comune și orașe, în funcție de media națională Țiganii din Transilvania (1850)

Numărul oficial al romilor (conform recensămintelor) nu corespunde cu cel estimat (ultimul fiind, de obicei, semnificativ mai mare):

Istoric

Sălaș de țigani din Valea Siretului, 1916

Nu se știe exact când au venit primii romi în teritoriul României de azi. Jonathan Fox a cercetat și constatat că probabil au venit în secolul XI. Un alt cercetător, Bogdan Petriceicu Hasdeu, a găsit un document semnat de Mircea cel Bătrân care sugerează că veniseră cu un secol înainte de acea dată.

O atestare documentară a romilor de pe teritoriul României actuale, datează din anul 1385, când domnitorul Țării Românești, Dan I, dăruiește Mănăstirii Tismana posesiunile care aparținuseră mai înainte Mănăstirii Vodița de lângă Turnu Severin, posesiuni primite de la unchiul său Vladislav I, între care și 40 de sălașe de „ațigani”.

Robie

Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită.
Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor.
Articol principal: Robia în țările române.

Curând după sosirea lor în România, romii au devenit robi ai boierilor care deja locuiau acolo.

Condițiile romilor au fost neînduplecate. Pedeapsa cu moartea a fost des întâlnită: “un sclav care viola o femeie era ars de viu”. În Transilvania (pe atunci parte a Imperiului Austro-Ungar), dacă un rom vorbea limba romani (țigănească) primea douăzeci și cinci de lovituri cu biciul. Hainele lor tradiționale au fost interzise de asemenea în Transilvania.

Mulți au fost meșteșugari de lemn, vânzători de cai, și lăutari. Romii au fost cunoscuți mai ales pentru talentul lor muzical. Se poate vedea și astăzi, cum mulți își mai țin de ocupațiile lor din vremea când erau înrobiți.

S-au păstrat numeroase documente interne care ne relatează schimburi de proprietăți contra vite sau robi țigani ori produse de ale solului. Astfel, de exemplu, în 1612 se dă un cal pe un țigan cu femeia și copiii săi; În 1619 o țigancă este plătită cu 40 lei și 2 boi, iar în 1710 cu 30 vedre de miere se cumpără o țigancă.

Eliberare

Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită.
Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor.

Conform Neueste Erdbeschreibung und Staatenkunde. Zweiter Band. von Dr. F.H.Ungewitter. (Dresden, 1848). În Țara Românească trăiau 90.000 de romi reprezentând 4% din populația țării, iar în Moldova 12.000, reprezentând 0,8% din populația statului. Recensământul din Transilvania din 1850 atesta o proporție de 2,2% de romi din populația totală. În secolul al XIX-lea s-a ivit o schimbare în atitudinea față de sclavi, nu doar în România ci și prin toată Europa, astfel, sub influența ideilor liberale ale revoluției de la 1848, toți oamenii au fost declarați liberi și egali, robia romilor fiind definitiv abolită în 1856. Prima declarație a libertății sclavilor a fost data în anul 1848, dar din cauza faptului că guvernul de atunci a fost slab și nu a durat mult timp, nici acest decret nu a durat, ne având practic efect vizibil. În Moldova și Valahia s-au mai făcut declarații de emancipare în anii 1855 și 1856 respectiv, dar tot nu au avut efectul dorit. În anul 1864 Alexandru Ioan Cuza, care a domnit peste ambele principate la acea vreme, i-a eliberat pe toți romii definitiv. După ce romii au fost eliberați, unii dintre ei au părăsit România. Mulți romi erau deja sau au ajuns în țările din Europa de Vest și mulți au ajuns de asemenea și în America.

Romii din Bucovina, provincie trecută sub stăpânire habsburgică din 1774, sunt primii care au părăsit statutul de robi. Astfel, robia a fost desființată aici printr-un ordin al împăratului Iosif al II-lea dat încă în 1783. Din punct de vedere juridic însă, abia începând din 1803, când li se modifică și statutul fiscal, romii se află în aceeași situație cu ceilalți locuitori ai provinciei.

Evacuarea în Transnistria

Articol principal: Deportarea romilor în Transnistria.

La 31 mai 1942, mareșalul Ion Antonescu, (șeful statului), a ordonat trimiterea peste Bug, în limita răsăriteană a teritoriului numit generic "Transnistria", cuprins între apele râurilor Nistru și Bug, până la limanul Niprului, trecut sub administrație civilă românească după declanșarea războiului contra URSS-ului, a următoarelor categorii de romi din România interbelică, împreună cu familiile lor:

Situație numerică privitoare la evacuarea țiganilor nomazi și nenomazi în Transnistria, întocmită de Inspectoratul General al Jandarmeriei, Serviciul Jandarmeriei. Secția a III-a

1)Țigani nomazi evacuați între 1 iunie și 15 august 1942:

Bărbați..............2.352; Femei..............2.375; Copii..............6.714; Total..............11.441.

2)Țigani nenomazi (stabili) nemobilizabili și periculoși ordinii publice, evacuați cu trenurile de evacuare între 12-20 septembrie 1942:

Bărbați..............3.187; Femei..............3.780; Copii..............6.209; Total..............13.176.

Au mai fost evacuați ulterior cu aprobări speciale, fiind infractori eliberați din închisori:

Bărbați..............22; Femei..............17; Copii..............30; Total..............69.

Total general țigani nomazi și nenomazi evacuați: 24.686

Perioada comunistă

În perioada comunistă, mii de romi au părăsit România, contra unor sume importante de bani și aur, în cadrul unei filiere „mafiote” formate între clanurile de romi, Securitate și Miliție.

Tradiție

Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită.
Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor.
Țigani gabori în Transilvania Femeie romă în haine tradiționale

Tradițiile sunt o parte esențială a vieții pentru romi. Acest grup etnic a păstrat multe din tradițiile lor de când erau sclavi. Cel mai decorat și important eveniment din tradiția lor este "nunta țigănească". Ca la cele mai multe culturi din lume nunta la romi este foarte decorată și strălucitoare. Există mult dans și multă muzică. Una din tradițiile care iese la iveală astăzi este tradiția de "căsătorie minoră". Vârsta medie la căsătorie pentru fete este nouăsprezece ani. Aceasta este o vârstă foarte fragedă în comparație cu alte culturi ale lumii moderne. Romii de multe ori au un respect mai mare pentru tradiția și obiceiurile lor decât față de legile țării în care trăiesc. În cazul căsătoriei minore acest respect al tradiției este motivul multor conflicte între romi și instituțiile de protecție a copilului și Uniunea Europeană.

În anul 2003, aderarea României la Uniunea Europeană era îngreunată de nunta fiicei regelui Cioabă. Ana Maria Cioabă, în vârstă de 12 ani, era măritată forțat cu un tânăr de 15 ani. Raportorul Uniunii Europene, baroana Emma Nicholson a criticat public autoritățile de la București, cerând anularea nunții până în momentul în care ambii miri aveau să împlinească vârsta majoratului. Până la urmă, nunta avut loc, romii invocând tradiția de sute de ani a nunților dintre minori. Ulterior, comisia pentru Protecția Copilului Sibiu a decis în octombrie 2003 ca Ana Maria Cioabă și Mihai Biriță să se întoarcă separat la familiile lor biologice.

În mai 2014, regele romilor, Dorin Cioabă, a anunțat că va interzice oficial căsătoriile între minori, precum și „tranzacțiile” care se fac între părinții mirilor. Anunțul regal a venit după ce verișoara regelui Cioabă, Manuela Luminița Cioabă, a decis să fugă de acasă cu iubitul ei, fără știrea părinților.

Altă tradiție este cea a staborului, care este o instanță neoficială organizată de comunitățile de romi.

Liderii comunităților de romi

Ion Onoriu (1937-1998), a fost primul președinte al Uniunii Democrate a Romilor din România devenită Partida Romilor Pro-Europa, renumit virtuoz de muzică populară și lăutărească, șef de ansamblu român, lider religios, persoana publica, filantrop.

Gabi Luncă (n.16 octombrie 1938), președinta Camerei Naționale a Reprezentanților Romilor, membră fondatoare a partidului Uniunea Nationala Creștină a Romilor din România, politiciană, scriitoare, cetățeană de onoare al Comunelor: Șiria jud. Arad și Vărbilău jud. Prahova, misionară creștină, persoană publică, filantrop.

Florin Cioabă (1954 - 2013) a fost un cunoscut conducător al romilor, care s-a autoproclamat în anul 1997 ca „rege internațional al țiganilor”.

Iulian Rădulescu (1938 - 2017) a fost un conducător al romilor, care s-a autoproclamat în anul 1993 ca "Împărat al rromilor de pretutindeni".

În comunitățile locale, romii sunt conduși de câte un bulibașă.

Legende

Unele izvoare istorice și legende arată prezența triburilor nomade, indiene, ale mezilor începând cu cucerirea Mediei de perși. În anul 550 î.Hr., unul dintre descendenții regelui Achaemenes, Cyrus, învinge pe ultimul rege al mezilor, Astyages, și fondează Imperiul Medo-Persan. În 547 î.Hr. împăratul persan Cyrus cel Mare cucerește Sciția Mică până la Dunăre în Bulgaria de azi. În anul 529 î.Hr. într-o expediție împotriva triburilor nomade Cyrus îl capturează pe Spargapises, fiul reginei geților Tomiris și conducătorul armatei, care se sinucide, determinând împăratul să treacă fluviul în zona Brăila, unde moare în luptă cu massogeții.

Educație

Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită.
Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor.
Formație de dansuri țigănești din Cluj

Una din problemele de rezolvat este acea de a da fiecărui copil o șansa egală la educație. Pentru multe minorități acest lucru este o străduință greu de obținut din cauza barierei limbii și a culturii. În România multe familii ale romilor nu trimit copiii lor la școală fiindcă copiii nu au învățat limba română destul de bine. Există organizații care ar încerca să schimbe acest lucru prin a avea învățători care să predea în limba "țigănească" (romani).

Multe alte bariere există așa cum demonstrează următoarele cifre de la situl Partidei Romilor Pro-Europa:

Religie

În lume, pe lângă numeroase practici păgâne, romii dețin în general religia populației majoritare. Astfel, în conformitate cu religia predominantă a României, majoritatea romilor sunt creștini ortodocși. În ultimele două decenii au existat multe cazuri în care romi ortodocși s-au convertit la diverse culte neoprotestante (totuși, majoritatea enoriașilor acestor comunități religioase nu sunt etnici romi, ci români). În unele localități cu o populație predominant maghiară (în estul și nordul Transilvaniei), romii sunt fie romano-catolici, fie reformați (în funcție de confesiunea maghiarilor). De asemenea, în unele sate care dețin (sau au deținut) o populație săsească există mici comunități de romi luterani (de ex. la Uila). O bună parte a romilor din Dobrogea sunt musulmani (aprox. 1% din totalul romilor din România, una dintre cele mai însemnate comunități fiind cea din Babadag).

Personalități de etnie romă sau cu origini rome în România

Inițiativă legislativă

Deputatul PD-L Silviu Prigoană a înaintat un proiect de lege, prin care propunea înlocuirea în documentele oficiale a denumirii de "rrom" cu cea de "țigan" pentru a elimina confuziile dintre termenii "român" și "rom". În aprilie 2011, Camera Deputaților a respins proiectul de lege.

Ziarul Financial Times comenta astfel propunerea legislativă: Aceasta reflectă frustrarea românilor cu privire la confuzia care se poate face între numele minorității rome și cel al țării lor, deși acesta provine din limba romani și nu are nicio legătură cu România.

Conform unui ministru indian de externe (reluată de India Times), cele aproximativ 20 de milioane de romi care se află în peste 30 de țări sunt parte a diasporei indiene și este posibil să primească cetățenie indiană

Vezi și

Note

  1. ^ „Facts and Figures: National strategy for Roma Integration”. European Commission. European Union. Accesat în 31 ianuarie 2023. 
  2. ^ „Roma inclusion in Romania”. European Commission. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la 18 ianuarie 2016. Accesat în 2 mai 2013. 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab14. Populația stabilă după etnie și religie –  categorii de localități”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la 30 august 2018. Accesat în 2 mai 2013. 
  5. ^ De ce nu-și declară romii etnia | adevarul.ro
  6. ^ „Dezbateri parlamentare”. Arhivat din original la 25 mai 2015. Accesat în 26 aprilie 2015. 
  7. ^ Deputații au respins schimbarea denumirii de rrom în cea de țigan, 5 aprilie 2011, Ziare.com, accesat la 19 iunie 2013
  8. ^ Opinii: Țigan vs rrom, războiul complexelor, 4 decembrie 2010, Constantin Racaru, Ziare.com, accesat la 19 iunie 2013
  9. ^ „Respect lingvistic pentru țigani” (în engleză). Arhivat din original la 4 ianuarie 2012. Accesat în 7 decembrie 2011. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
  10. ^ a b c „Romii din România” (PDF) (în română). Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnocultuală. Accesat în 26 august 2007. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
  11. ^ C.I. Condurache, Istoricul sistemelor monetare în țările române până la 1867, în: Buletinul Societății Numismatice Române, anii XXVII-XXVIII Nr. 81-82,1933-1934, p. 29
  12. ^ Comisia pentru Studierea Robiei romilor
  13. ^ 156 de ani de la dezrobirea romilor, 20 februarie 2012, Evenimentul zilei. Accesat la 20 februarie 2012
  14. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 12 noiembrie 2016. Accesat în 12 noiembrie 2016. 
  15. ^ Arh. St. București, Inspectoratul Regional de Jandarmi, dos. 258/1942, f.6)
  16. ^ Arh. St. București, Inspectoratul General al Jandarmeriei, dos. 126/1942, f.202-203, 208-211
  17. ^ Operațiunea „Țigani de vânzare“, pe filiera mafiotă formată din clanurile de romi, Securitate și Miliție. Secretul bine ascuns în România comunistă, 12 septembrie 2016, Stefan Both, Adevărul, accesat la 12 septembrie 2016
  18. ^ Fetele din țigănie, între școală și măritiș, 26 noiembrie 2013, Petre Florin Manole, Adevărul, accesat la 4 noiembrie 2016
  19. ^ Ana Maria Cioabă și Mihai Biriță se întorc acasă separat, 03 octombrie 2003, Antonela Sofia Barbu, Amos News, accesat la 4 noiembrie 2016
  20. ^ Regele romilor interzice căsătoriile între minori, 24 martie 2014, Petru Zoltan, Jurnalul Național, accesat la 4 noiembrie 2016
  21. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite cifre
  22. ^ „Romania libera - stiri iesite din tipar - actualitate, investigatii, politica, cultura, diaspora, video, anunturi de mica publicitate”. Arhivat din original la 27 septembrie 2016. Accesat în 22 noiembrie 2009. 
  23. ^ „Romi celebri: un domnitor român, un laureat al Nobelului și un președinte al Braziliei”. The Epoch Times. 6 iunie 2012. 
  24. ^ a b c d e „Nu numai ea e țigancă!”. Libertatea. 3 noiembrie 2007. 
  25. ^ „Nicole Cherry mărturisește: "Mama e de etnie romă și de asta sunt specială"”. Libertatea. 27 martie 2015. 
  26. ^ Deputații au respins schimbarea denumirii de "rrom" în cea de "țigan"
  27. ^ Băsescu: Nu voi promulga legea schimbării denumirii de rom în țigan
  28. ^ Alex, de; raIancu, Romii vor fi de acum INDIENI. Initiativa INEDITA a Guvernului indian (în Romanian), evz.ro Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)

Bibliografie

Lectură suplimentară

Legături externe

Istorie Reportaje Imagini


Grupuri etnice din România
Conform recensământului din 2011
Etnie majoritară Români (16.792.868 sau 88,9% din totalul populației)
Minorități naționale mari (1–10%) Maghiari (1.227.623 sau 6,5% din totalul populației) · Romi (621.573 sau 3,3% din totalul populației)
Minorități naționale mici (0,1–1%) Ucraineni (50.920) · Germani (36.042) · Turci (27.698) · Aromâni (26.500 în 2002) · Lipoveni (23.487) · Tătari (20.282) · Sârbi (18.076) · Slovaci (13.654)
Minorități naționale foarte mici (sub 0,1%) Bulgari (7.336) · Croați (5.408) · Greci (3.668) · Evrei (3.271) · Italieni (3.203) · Polonezi (2.543) · Meglenoromâni (2.500 în 1996) · Cehi (2.477) · Ceangăi (1.536) · Armeni (1.361) · Albanezi (520 în 2002) · Ruteni (262 în 2002) · Carașoveni (207 în 2002) · Sloveni (175 în 2002) · Secui (150) · Găgăuzi (45 în 2002)
Grupuri etnice dispărute Cerchezi (aprox. 10.000 în sec. XIX) · Harapi (câteva sute în sec. XIX)
Grupuri etnice imigrate recent
(în special după 1990) 		Arabi (4.911 în 2002) · Chinezi (2.017) · Filipinezi (800) · Perși (610 în 2002)
Istoria demografică a României
Romii din România
Demografie
Organizații
Inițiative
Muzică
Grupuri muzicale
Personalități
Lucrări