În lumea lui Magistrale feroviare în România, există un număr infinit de aspecte și abordări de abordat. Fie în viața de zi cu zi, la locul de muncă sau în societate în general, Magistrale feroviare în România are un impact semnificativ asupra vieții noastre. De la origini și până la evoluția sa de astăzi, Magistrale feroviare în România a fost obiect de studiu, dezbatere și reflecție. În acest articol, vom explora diferite perspective asupra Magistrale feroviare în România, analizând importanța, implicațiile și influența acestuia în diverse contexte. Printr-o abordare cuprinzătoare și multidisciplinară, vom face lumină asupra acestui subiect pentru a promova o înțelegere mai completă și mai îmbogățitoare a Magistrale feroviare în România.
Harta magistralelor CFR | ![]() |
---|---|
Cele 9 magistrale aflate în administrarea operatorului național Căile Ferate Române (CFR) reprezintă principalele artere de circulație feroviară din România. Întreaga infrastructură a CFR însumează 13.807 km și împreună cu cei 6.923 km de linii existente în stații[1] formează rețeaua feroviară a României. Din cei 20.730 km aflați în exploatarea CFR, 17.535 km de infrastructură este publică, iar 3.197 km privată. Infrastructura feroviară publică aparține statului și este atribuită în concesiune Companiei Naționale de Căi Ferate “CFR” -SA.
În 20 august 1854 a fost dată în folosință prima cale ferată construită pe teritoriul de azi al României, linia Oravița-Baziaș, în lungime de 62,5 km, utilizată la transportul cărbunelui.