Vaslui

Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol.
Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor.
Vaslui
—  municipiu și reședință de județ​  —

Stemă
Stemă
Vaslui se află în RomâniaVasluiVasluiVaslui (România)Poziția geografică pe harta României
Vaslui se află în Județul VasluiVasluiVasluiVaslui (Județul Vaslui)Localizarea municipiului pe hartă Județului Vaslui
Coordonate: 46°38′18″N 27°43′45″E ({{PAGENAME}}) / 46.63833°N 27.72917°E
Țară România
Județ Vaslui
Prima atestare1375
Municipiu1979
ReședințaVaslui​
ComponențăVaslui​
Bahnari
Brodoc
Moara Grecilor
Rediu
Viișoara
Guvernare
 - primar al municipiului Vaslui​Vasile Pavăl (PSD, 2008)
Suprafață
 - Total68 km²
Altitudine170 m.d.m.
Altitudine maximă170 m.d.m.
Altitudine minimă90 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total63.035 locuitori
 - Densitate1.027 loc./km²
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal730006–730242
Prefix telefonic+40 x35
Localități înfrățite
 - Quarrata Italia
 - San Fernando de Henares Spania
 - Cahul Republica Moldova
 - Radoviș Macedonia de Nord
 - Comuna Purcari Republica Moldova
 - Anenii Noi Republica Moldova
Indicativ autoVS
  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru RCS&RDS
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
Vaslui pe harta județuluiVaslui pe harta județuluiVaslui pe harta județului
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Vaslui este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România, format din localitățile componente Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Vaslui (reședința) și Viișoara. Se află în estul României, aproape de frontiera cu Republica Moldova. Este atestat documentar în anul 1375.

Istorie

Se pretinde că orașul Vaslui ar fi fost înființat de bizantini, în memoria trecerii lor în Dacia Orientală și îi dădură numele de Basilica, după numele împăratului Basile Bulgaroctonul (descrierea lui Macarie, în călătoria sa de la Alep la Moscova). Academicianul Victor Spinei a arătat că numele orașului ar proveni de la migratorii pecenegi sau cumani (secolele X-XII) La Vaslui s-a constituit în secolul al XV-lea, prima școală de artă post-bizantină, care a interpretat datele iconografice bizantine în pictură, broderie, miniatură. Biserica „Sf. Ioan Botezătorul“, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, a fost realizată în stil moldovenesc, o îmbinare între stilul gotic și cel bizantin, între elementele arhitectonice occidentale și cele de iconografie ortodoxă.

Un hrisov de la 1491 ilustrează prețuirea de care s-a bucurat Vasluiul în timpul domniei sale, numit de el „târgul nostru”, când domnitorul dăruiește Vasluiului 17 sate. În pământ au fost sădiți atunci zece stejari și un frasin, în trunchiurile cărora, mai târziu, meșteri pricepuți au încrustat însemnul Moldovei - capul de bour.

Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstrează continuitatea locuirii încă din paleoliticul superior (30.000-8.000 î.e.n). Faptul că vatra târgului era amplasată pe terasele Dealului Morii constituia o adevărată barieră naturală în fața atacurilor din afară și, tocmai de aceea, Vasluiul capătă și conotația de reședință domnească - mai ales în timpul de după moartea lui Alexandru cel Bun. De asemenea, poziția favorabilă a orașului - situat fiind la confluența râurilor Bârlad, Vasluieț și Racova - a constituit cadrul propice de dezvoltare urbană a acestui târg. În atare condiții, în 1435, în timpul lui Ștefan al II-lea Vaslui devine reședință domnească și centru administrativ al Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construiește aici o curte domnească. Loc de popas și adăpost pe drumul comercial dintre Halici și Dunăre, care făcea legătura dintre cetățile de pe țărmul Mării Negre și cele de la Marea Baltică, unul dintre cele mai vechi târguri din Moldova, dar și una din așezările medievale de seamă ale Moldovei, alături de Suceava, Roman sau Siret.

Târgul Vasluiului își afirmă importanța atât pe tărâmul comercial, cât și pe cel politic și strategic. Începând cu secolul al XIV-lea această așezare face parte din categoria târgurilor cu o populație care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel, în secolul al XV-lea târgul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populație ce se apropia de cea a Iașului. Importanța sa crește considerabil din anul 1490, când Ștefan cel Mare îi acordă mari privilegii, aici reconstruiește Curtea Domnească și construiește în amintirea bătăliei de la Podul Înalt o frumoasă biserică. După moartea marelui voievod, orașul Vaslui intră într-un declin. Curtea Domnească se ruinează, populația luptă pentru păstrarea privilegiilor. Târgul Vasluiului rămâne o așezare liniștită, peste care au trecut hoardele tătare și turcii, distrusă și apoi renăscută, însă nu la faima de odinioară de care amintesc documentele. Vasile Alecsandri îl face cunoscut în literatura românească prin poezia Peneș Curcanul.

Parte a complexului Curții Domnești

Îndeletnicirile care le-au adus faimă pe vremuri vasluienilor au fost albinăritul și pescuitul. În 1939 a apărut un început de industrie, prin construirea unei topitorii de cânepă. Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevărat în anul 1968, când în România s-a realizat ultima organizarea administrativ–teritorială, revenindu-se la împărțirea României pe județe. De atunci orașul devine capitala județului Vaslui, iar din anul 1979 devine municipiu cu o arhitectură modernă.

În perioada 1965-1985 s-a efectuat o industrializare în regiune, în scopul redresării situației economice, prin construirea de capacități de producție, fapt ce a determinat calificarea forței de muncă și formarea unui număr mare de specialiști în orașul Vaslui (industria constructoare de mașini - ventilatoare și instalații de ventilație (Mecanica s.a.), industria chimică - fire poliesterice (Moldosin s.a.), industria materialelor de construcții - ind. lemnului (Mobila s.a.), ind. textilă și a confecțiilor, ind. alimentară). Ulterior privatizării, astăzi aceste societăți nu mai funcționează. După anul 1989, sectorul cel mai dinamic devine comerțul, care s-a adaptat cel mai rapid economiei de piață.

Geografia

Așezarea

Centrul Civic Vaslui

Este așezat în partea de est a României, făcând parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Coordonatele orașului sunt: 46°38′18″ latitudine nordică și 27°43′45″ longitudine estică. Municipiul Vaslui se limitează cu comunele:

Orașe apropiate

Relieful

Vaslui este situat pe valea Bârladului, în aria de confluență a râurilor Vasluieț și Racova, în zona de contact dintre Colinele Tutovei și Podișul Central Moldovenesc. Este reprezentat prin terase de 10 – 20 m propice pentru construcții, mărginite de valea mlăștinoasă de la confluența râurilor Bârlad, Vaslui și Racova care au construit o adevărată barieră naturală în fața unor atacuri din afară. Se poate afirma că factorii care au determinat apariția orașului în acest loc sunt deopotrivă cei naturali și social-istorici.

Relieful este format din interfluvii cu altitudinea de 350 – 400 m, cu aspect de platou, dealurile Morii, Chițoc, Brodoc și Bahnari, fiind despărțite de văi largi, însoțite de terase bine dezvoltate și de versanți cu intense procese geomorfologice, în special alunecări. Terasele formate de-a lungul principalelor ape cuprind trei forme: superioară (70 – 80 m), medie (40 m) și inferioară (10 – 20 m). Albiile Bârladului, Vasluiului și Racovei sunt puternic colmatate, înconjoară orașul despărțindu-l de localitățile suburbane: Brodoc, Rediu, Bahnari și Viișoara.

Hidrografia

Rețeaua hidrografică a municipiului Vaslui este drenat de râul Vaslui, Bârlad si Delea, cărora li se adaugă o rețea hidrografică autohtonă (afluenții acestora).

Aceste acumulări sunt în administrarea Sistemului de Gospodărire a Apelor. Teritoriul administrativ al municipiului acoperă o suprafața de 6844,25 ha din care suprafața agricolă de 4963,04 ha.

Rețeaua este reprezentată prin apele subterane care sunt repartizate neuniform și au debite mici și de suprafață (pânza de apă freatică este la 10 – 15 m). În timpul verii și iernii apele râurilor scad, dar deficitul de apă pentru oraș este acoperit de lacurile de acumulare din punctele Pușcași și Solești, respectiv prin pompare din râul Prut.

Clima

Clima orașului se încadrează în trăsăturile climei temperat – continentale cu regiuni de antestepă. Regimul termic măsurat pe o perioadă de o sută de ani (1896 - 1996), pune în evidență următoarele:

Sursa: Anuarul Statistic al Județului Vaslui, anul 2011.

Regimul eolian pune în evidență dominarea curenților din N-NV și S-SE. Aceasta are o influență directă asupra regimului precipitațiilor care sunt sărace în perioada lunilor noiembrie – martie, când vânturile de E și NE au o frecvență mai mare și mai bogată în celelalte luni ale anului când frecvența vânturilor dinspre N și chiar SV crește. Cantitățile mari de precipitații cad în perioada caldă a anului, cu maxime înregistrate în lunile mai și iunie (media multianuală fiind de 80,7 mm). Stratul de zăpadă are o grosime ce variază între 12,2 și 33,6 cm.

Vegetația și fauna

Flora și fauna sunt specifice zonei de silvostepă. Caracteristică este prezența pădurilor, în care se întâlnesc frecvent gorunul (Quercus petraea), stejarul pedunculat (Quercus robur), carpenul (Carpinus betulus) teiul, ulmul, etc. Pădurile ocupă o suprafață redusă (de aproximativ 8000 ha.) în vecinătatea municipiului Vaslui. Sunt grupate în două masive principale: unul la Chițoc – Lipovăț – Oprișița (cca. 6000 ha.) și al doilea la Bălteni – Mărășeni (cca. 600 ha.). În trecut pădurile ocupau o suprafață mai mare care s-a redus continuu în decursul anilor. Documentele rămase de la domnitorul Ștefan cel Mare pomenesc de „Codrii Vasluiului” și „Codrii Racovei” care cu timpul, au fost desființați. Dintre arboreturile întâlnite în pădurile existente menționăm: fagul (Fagus silvatica), stejarul pedunculat (Quercus robur),gorunul (Quercus petraea), teiul (Tilia tomentosa), carpenul (Carpinus betulus) și alte specii de plante. Pășunile și fânețele naturale acoperă o suprafață aproximativă de 1000 ha. și se găsesc situate pe văile principale ale râurilor și pe versanții afectați de fenomenele geografice.

În păduri și pe dealuri sunt răspândite animale ce fac parte din fondul cinegetic: mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Vulpes vulpes), iepurele de câmp (Lepus europaeus), bursucul(Meles meles), pisica sălbatică (Felis silvestris).

Resursele pedologice sunt reprezentate prin câteva tipuri de soluri, preponderent cernoziomurile. Solurile cenușii de pădure se găsesc pe dealuri joase și mijlocii neîmpădurite, în mare parte defrișate de foarte mult timp.

Demografia

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Vaslui se ridică la 63.035 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 55.407 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (69,51%), iar pentru 29,97% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (67,57%), iar pentru 30,78% nu se cunoaște apartenența confesională.

Istoric

Cercetările arheologice au demonstrat că teritoriul orașului Vaslui a fost locuit din cele mai vechi timpuri, încă din comuna primitivă. Materialele descoperite atestă prezența unei populații stabile începând din neolitic până în epoca migrațiilor. Popularea zonei în feudalism s-a făcut în funcție de condițiile istorice, precum și de terenurile agricole, sursele de apă și căile de comunicație.

În secolul XV-lea târgul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populație ce se apropia de cea a Iașului. Odată cu mutarea capitalei de la Suceava la Iași, precum și cu apariția vorniciei Țării de Jos la Bârlad, Vasluiul a început să decadă, menținându-se timp de trei secole în categoria târgurilor mici și mijlocii. Documentele istorice, mărturiile unor călători străini, catagrafiile evidențiază mai multe perioade demografice.

Evoluția

În perioada 1830 – 1899 sunt înregistrați în catagrafii 3142 locuitori. Prima perioada se încheie în jurul anului 1899, odată cu venirea unui număr mare de evrei, ajungând la 37% din populația târgului.

În anul 1930 numărul a crescut la 13.827 de locuitori. Perioada în care populația a crescut a fost scurtă, urmând un timp de 35 ani în care evoluția demografică este lentă, cu perioade de regres în timpul războaielor mondiale.

▪ În anul 1941 - 13.923 locuitori; ▪ În anul 1948 - 13.738 locuitori; ▪ În anul 1956 - 15.197 locuitori; ▪ În anul 1966 - 17.591 locuitori. ▪ În anul 1968 - 17.960 locuitori; ▪ În anul 1970 - 22.825 locuitori; ▪ În anul 1980 - 46.181 locuitori; ▪ În anul 1990 - 74.615 locuitori; Vaslui - evoluția demografică
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Conform recensământului din 2011, municipiul Vaslui are o populație de 55.407 locuitori. În perioada 2002 - 2011, Vaslui a pierdut 27,8% din populație.

Dinamica demografică

În raport cu dinamica demografică, mișcarea naturală și îndeosebi natalitatea pun în evidență particularitățile demografice ale orașului Vaslui, înregistrându-se variații foarte mari. În perioada 1890 – 1916 natalitatea variază între 310 și 380 de locuitori pe an, scade în timpul Primul Război Mondial la 223 în 1916 și se menține scăzută până în 1920. O altă perioadă de scădere corespunde celui de al Doilea Război Mondial (1941-1944) de 200 de locuitori, criza demografică este prelungită din cauza secetei în anii 1945 – 1946.

Dacă ne referim la structura populației, după recensământul din 15 martie 1946, în orașul Vaslui etnia română reprezenta 99% din populație, structură ce s-a menținut în linii mari până astăzi. Documentele existente atestă prezența și a altor etnii de-a lungul veacurilor. Astfel, în secolul al XV-lea sunt prezente populații alohtone. Misionarul catolic Marco Bandini (lantinizat - Bandinius), menționa la 1646, prezența catolicilor unguri cu 20 de ani în urmă, respectiv în 1626. Cu 300 de case la început, iar din cauza atacurilor exercitate de polonezi, Bandini găsește numai 16 catolici maghiari. Sunt menționați și cca. 400 de armeni. Prezența lor în aceste locuri datează din 1418, când Alexandru cel Bun colonizează în Moldova 3000 de armeni aduși din Polonia. Ocupația principală a acestor etnii era comerțul. Numărul lor începe să scadă după 1439, în urma invaziilor tătarilor și distrugerii orașului.

O altă etnie care s-a ocupat cu comerțul au fost evreii. Ei sunt menționați în documente încă din anul 1525. În număr mic la început, numărul lor a crescut considerabil după 1838, prin venirea masivă din Galiția. În perioada de înflorire a comerțului (1869-1899), numărul evreilor a ajuns la 3742 de locuitori. Lipovenii veniți din Rusia înainte de 1880 au ocupat locurile de la periferia orașului, ocupându-se până astăzi cu grădinăritul. Etnia rromă s-a stabilit la marginea orașului în suburbiile Rediu și Brodoc fiind urmașii vechilor robii mănăstirești și domnești.

Politică și administrație

Primaria municipiului Vaslui

Municipiul Vaslui este administrat de un primar și un consiliu local compus din 23 consilieri. Primarul, Vasile Pavăl, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2008. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat10          
Partidul Național Liberal8          
Uniunea Salvați România4          
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1          

Evoluția prezenței la Alegerile locale în turul I:

Tî - Total aleg. înscriși în liste, Tp - Total aleg. prezenți la urne

Articol principal: Listă de primari ai municipiului Vaslui.

Municipiul Vaslui este membru al Convenției primarilor pentru energie locală durabilă din anul 2010.

Piețe

Piața Centrală Vidin

Cartiere

Municipiul Vaslui împreună cu cele 5 localități componente are 248 de artere conform nomenclatorului stradal de pe harta municipiului Vaslui.

Relații externe

Orașe înfrățite

* Conform Primăriei Vaslui_orașe înfrățire

Activitatea economică

Industria

Industria confecțiilor și tricotajelor (Confecții s.a., Vastex s.a.). Industria panificației (Comcereal s.a.) Industria uleiurilor vegetale și biodiesel (Ulerom s.a.); Industria cărnii și a preparatelor din carne (Vascar s.a.); Industria laptelui și a produselor lactate (Ilvas s.a.)

Mass-Media

Radiodifuziune sonoră terestră

Municipiul Vaslui este deservit de o varietate de posturi de radio publice și comerciale, cu acoperire națională, regională și județeană (cu precizarea că în banda FM, unele posturi private naționale au inserții locale).

Frecvență Program Amplasament stație de emisie
153 Radio România Antena Satelor SNR Bod, BV
603 Radio România Actualități SNR Botoșani, BT
873 Radio Moldova ÎSR Chișinău-Codru, Republica Moldova
1053 Radio Iași România SNR Uricani, IS
1179 Radio România Actualități SNR Galbeni, BC

     Indică foste frecvențe din banda est (FM-OIRT), în prezent desființată.

Frecvență

Program RDS Modulație sunet Amplasament stație de emisie Zona de serviciu Data punerii în funcțiune a stației Obs.
PS RT PI PTY
66.05 - - - - - - - - - Pe această frecvență a emis în trecut Radio 3 România Tineret.
67.73 - - - - - - - - - Pe această frecvență a emis în trecut Radio Unison Vaslui de la debut până în anul 2003, când i s-a alocat o nouă frecvență, 107.2 MHz.
88.5 Kiss FM - 515A - Stereo deal Tanacu, Vaslui, VS Vaslui și zona limitrofă 2008 Inițial, licența de emisie a aparținut postului Radio Vox-T, care nu a emis niciodată pe această frecvență.
91.2 Rock FM

ROCK FM E057 - Stereo deal Tanacu, Vaslui, VS Vaslui și zona limitrofă februarie 2016 Pe această frecvență a emis în trecut Radio Guerrilla (ianuarie 2011 - 19 septembrie 2013);
93.2 Smile FM

SMILE FM - 93,2 MHz - VASLUI F2D3 Varied Stereo Zăpodeni, VS județul Vaslui Decembrie 2005
94.5 Radio Iași România - EE03 News Stereo SNR Huși, VS rază de până la cca 60 km de mun. Huși. Acoperă în bune condiții și mun. Vaslui. 16 septembrie 2016 Pe această frecvență au emis în trecut pe raza mun. Huși:

Radio Vox-T (mai 2006 - 28 februarie 2007);

Plus FM (1 martie 2007 - 11 iunie 2015).

95.2 Radio Guerrilla RADIO GUERILLA 95,2 MHz VASLUI 1248 - Stereo Vaslui, VS Vaslui și zona limitrofă septembrie 2016
95.7 Digi FM

- E059 - Stereo SNR Bârlad - Popeni, VS rază de până la aprox. 80 km de stația Popeni. Acoperă în bune condiții și mun. Vaslui. ex- Info Pro
100.3 Europa FM

EUROPAFM 100.3 EUROPAFM 100.3 EUROPAFM 100.3 EUROPAFM 100.3 EUROPAFM 100.3 E299 - Stereo Vaslui, VS Vaslui și zona limitrofă 2005
102.4 Radio România Cultural RADIO ROMANIA CULTURAL 102.4 MHZ VASLUI EE01 Culture Stereo SNR Vaslui (deal Tanacu), VS rază de până la aprox. 50 km 2005
106.1 Radio România Actualități RADIO ROMANIA ACTUALITATI 106.1 MHZ VASLUI EE00 News Stereo SNR Vaslui (deal Tanacu), VS rază de până la aprox. 50 km 2005
106.7 Radio Trinitas - - - - Stereo Vaslui, dealul Copou, VS Vaslui și zona limitrofă 9 aprilie 2004, orele 12:00 Suport RDS nu mai este disponibil din anul 2012.
107.2 Radio ZU

- E2AA - Stereo Vaslui, VS Vaslui și zona limitrofă februarie 2018 Pe această frecvență au emis în trecut:

Radio Unison Vaslui (2003-2010);

Radio V24 FM (2010-2017).

Radiodifuziune digitală terestră

Transmisiile regulate de radiodifuziune digitală terestră, în standard T-DAB+, se vor putea efectua în baza licențelor de utilizare a frecvențelor acordate de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), după adoptarea strategiei de implementare a serviciilor de radiodifuziune digitală în România și sunt planificate în banda III VHF, pe frecvențe folosite pentru canalele 11 și 12 TV.

Televiziune digitală terestră

Telespectatorii din municipiul Vaslui au acces la serviciul de televiziune digitală terestră în standard DVB-T2 și pot recepționa gratuit, cu antenă TV în banda de frecvență UHF, posturi de televiziune.

Dintre cele 5 multiplexuri naționale, doar unul (MUX1) este operațional pe teritoriul României. Județul Vaslui este inclus în zona de alocare teritorială ROU029.

În cadrul etapei de tranziție la televiziune digitală terestră în standard DVB-T2, Radiocom a pus în funcțiune pe data de 13 august 2016, în amplasamentul SNR Vaslui, emițătorul de televiziune în canal 39 (618 MHz), aferent multiplexului național MUX1, care deservește municipiul Vaslui și zona limitrofă. Pachetul de programe de televiziune transmis, în acest moment (29 august 2021), în standard DVB-T2, cuprinde posturile TV ale Societății Române de Televiziune - TVR1, TVR2, TVR3 și TVR1 HD și 5 posturi TVR regionale (TVR Craiova, TVR Cluj, TVR Iași, TVR Târgu Mureș și TVR Timișoara), conform legislației în vigoare: H.G. nr. 733 / 5 octombrie 2017.

În privința multiplexurilor regionale și locale, altele decât cele 5 MUX-uri naționale, nu au fost solicitate nici până în prezent (29 august 2021), din partea niciunui operator de broadcasting, licențe de emisie în județul Vaslui pentru difuzarea în eter în standard DVB-T2 a posturilor de televiziune private regionale și locale, din acest motiv astfel de posturi TV sunt disponibile doar în rețelele operatorilor privați de cablu TV.

De asemenea, municipiul Vaslui și zona limitrofă se află în zona de serviciu deservită de emițătoarele de televiziune în standard DVB-T2 din Republica Moldova care transmit, pe multiplexul MUX-A, un pachet de posturi publice și private.

Semnalul TV digital terestru poate fi recepționat astfel:

SAU

Conectarea receptorului extern digital DVB-T2 (set top box) la televizor se va face prin intermediul ieșirilor analogice (RCA, SCART) sau digitale (HDMI). Acest receptor extern digital DVB-T2 (set top box) poate fi achiziționat din magazinele de specialitate.


     Indică frecvențe cu emisie TV analogică oprite definitiv.

     Indică MUX-uri care nu sunt operaționale.

Zonă de alocare teritorială Multiplex Canal Frecvență Standard de emisie Programe transmise Amplasament stație de emisie Zona de serviciu Data punerii în funcțiune a stației Obs.
- 7 189.25 analogic

(PAL-D)

- SNR Vaslui (deal Tanacu), VS - - S-a transmis postul TVR1. Emisia a fost sistată la 1 mai 2018.
- 28 527.25 - SNR Vaslui (deal Tanacu), VS - - S-a transmis postul TVR2. Emisia a fost sistată la 17 iunie 2015.
- 36 591.25 - Vaslui, VS - - S-a transmis postul TV Vaslui, înființat pe 24 decembrie 1990.
- 41 631.25 - Vaslui, VS - - S-a transmis postul Realitatea TV Vaslui.
- 51 711.25 - Vaslui, VS - - S-a transmis postul Antena 1 Vaslui.
- 55 743.25 - Vaslui, VS - - S-a transmis postul Total TV, deschis în martie 2008.
ROU029 MUX1 C39 618 DVB-T2 TVR 1

TVR 2

TVR 3

TVR Cluj

TVR Craiova

TVR Iași

TVR Târgu Mureș

TVR Timișoara

TVR 1 HD

SNR Vaslui (deal Tanacu), VS municipiul Vaslui și zona limitrofă, în conformitate cu harta de acoperire În etapa de tranziție:

13 august 2016.

Data finalizării:

1 decembrie 2019

Conform legislației în vigoare (H.G. nr. 733/ 05.10.2017), rețeaua națională de televiziune digitală terestră MUX1 este destinată programelor publice de televiziune, produse de Societatea Română de Televiziune (SRTV). Așadar, programele care sunt transmise pe multiplexul digital MUX1 sunt stabilite de SRTV.
MUX2 C41 634 DVB-T2 - municipiul Vaslui și zona limitrofă - MUX 2-5 vor fi destinate transmiterii programelor TV comerciale. Momentan, toate cele patru sunt neimplementate și fără proprietar.
MUX3 C35 586 DVB-T2 - -
MUX4 C45 666 DVB-T2 - -
MUX5 E5 177,5 DVB-T2 - -
Mîndreștii Noi,

Republica Moldova

MUX-A C22 482 DVB-T2 Moldova 1

PRIMUL IN MOLDOVA

TVR Moldova

Jurnal TV

Prime

TV 8

NTV Moldova

Canal 2

PRO TV

TV6

Radio Moldova

Radio Micul Samaritean

Radio Mir

Ungheni - Cetireni,

Republica Moldova

Conform hărții de acoperire.

Recepția posturilor din Republica Moldova este posibilă și în municipiul Vaslui și zona limitrofă, datorită proximității.

1 noiembrie 2016
Cahul,

Republica Moldova

C36 594 DVB-T2 Leova / Cahul, Republica Moldova

Educația

Unități de învățământ ale municipiului Vaslui.

Învățământ preuniversitar

Învățământ preșcolar

Învățământ gimnazial

Învățământ liceal

Sport

Sala Sporturilor. Stadionul Municipal FC Vaslui 2002; Clubul sportiv Harlem Vaslui. Handbal Club Vaslui (evoluează în Divizia A masculin, Seria A). Clubul sportiv „Sulsa” Vaslui.

Transportul

Infrastructura de transport

Accesibilitatea în orașul Vaslui se face:

Autogara Vaslui în februarie 2017 DN24 Vaslui - Iași (N) și Vaslui - Bârlad (S); DJ248 Vaslui - Iași (NV); DN2F Vaslui - Bacău (E); DN15D Vaslui - Piatra Neamț (NV).

De asemenea la 17 km Sud-Est de oraș trece Drumul European E581.

Distanțe rutiere față de principalele orașe din țară și din Europa *.

Str. Nicolae Bălceascu/Transport public, taxiuri Gara municipiului Vaslui în ianuarie 2017 Gara mun. Vaslui, ianuarie 2024

* Conform datelor furnizate de Google maps


Turismul

Dezvoltarea turismului este o alternativă de viitor pentru punerea în valoare a patrimoniului turistic al Municipiului Vaslui.

Potențialul turistic natural

Recreere, agrement Parcul Copou. Pârtia de săniuș

Zone special amenajate pentru activitățile de picnic conform Legii 54/2012 sunt la ștrandul municipal și zona de agrement de la baza pârtiei Bahnari, propusă de Administrația locală. În municipiul Vaslui, unui locuitor îi revine 22 mp de spațiu verde.

Potențialul turistic cultural-istoric

Monumente și locuri istorice Mausoleul Peneș Curcanul Articol principal: Patrimoniul religios al municipiului Vaslui. Vestigii arheologice Instituții de cultură, muzee Casa Mavrocordat Palatul de Justiție Casa Mâdârjac Casa de cultură Monumente de arhitectură, statui și busturi Bustul lui Nicolae Milescu Spătarul Etnografie și folclor

Evenimente în Vaslui

Personalități

Note

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  3. ^ https://coduripostaleok.ro/vaslui/vaslui-vs  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ V. Spinei,The Romanians and Turkic Nomads North of the Danube Delta from 10th to Mid-13th Century, Ed. Brill, p. 320.,
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013. 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023. 
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023. 
  8. ^ Cum a șters dezindustrializarea orașe întregi din România: dispariția coloșilor din Bucovina și Moldova, 13 septembrie 2012, Adrian Cojocar, Ziarul financiar, accesat la 19 aprilie 2014
  9. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020. 
  10. ^ Autoritatea Electorală Permanentă - Rezultate alegeri locale
  11. ^ a b „Forum Softpedia - Remember banda est”. Accesat în 1 aprilie 2019. 
  12. ^ a b ukdx.org.uk. „OIRT FM Sheet1”. Arhivat din original la 23 iunie 2019. Accesat în 23 iunie 2019. 
  13. ^ „FM broadcasters in Roumania”. Accesat în 1 aprilie 2019. 
  14. ^ Fănel Donea. „Posturi radio FM din România”. Accesat în 23 iunie 2019. 
  15. ^ „Forum Softpedia - Rock FM”. Accesat în 1 aprilie 2019. 
  16. ^ „Forum Softpedia - Radio Guerrilla”. Accesat în 1 aprilie 2019. 
  17. ^ „Forum Softpedia - Radio Guerrilla”. Accesat în 1 aprilie 2019. 
  18. ^ „CNA - Decizia nr. 211 din 23.04.2015 privind Plus FM”. Accesat în 18 ianuarie 2019. 
  19. ^ „CNA - Extras din procesul verbal al ședinței de joi, 11 iunie 2015, ora 10.00”. Accesat în 18 ianuarie 2019. 
  20. ^ „Forum Softpedia - Radio Guerrilla”. Accesat în 1 aprilie 2019. 
  21. ^ „Stații locale Radio Trinitas”. Arhivat din original la 21 octombrie 2018. Accesat în 1 aprilie 2019. 
  22. ^ „Forum Softpedia - Radio Trinitas”. Accesat în 1 aprilie 2019. 
  23. ^ „Forum Softpedia - Radio ZU”. Accesat în 1 aprilie 2019. 
  24. ^ „ANCOM lanseaza în consultare caietul de sarcini al procedurii de selectie pentru acordarea spectrului necesar implementarii serviciilor de radiodifuziune digitala terestra în România”. Accesat în 29 august 2021. 
  25. ^ „Caiet de sarcini pentru organizarea procedurii de selecție competitive în vederea acordării licențelor de utilizare a frecvențelor radio în sistem digital terestru de televiziune” (PDF). Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații. 28 martie 2014. 
  26. ^ „Nota de Fundamentare - HG nr. 733/05.10.2017”. Accesat în 31 decembrie 2019. 
  27. ^ „Harta semnalului tv digital terestru în România”. Accesat în 13 noiembrie 2016. 
  28. ^ „Televiziunea digitală terestră în România. Lista multiplexurilor regionale și locale”. Accesat în 19 septembrie 2021. 
  29. ^ „Televiziune digitală terestră DVB-T2 - zona de serviciu deservită de amplasamentele din Republica Moldova”. Accesat în 29 august 2021. 
  30. ^ „Ce trebuie să știe telespectatorii - condiții de recepție pentru transmisia terestră de televiziune digitală (echipamente necesare)”. Accesat în 18 ianuarie 2019. 
  31. ^ „Recepția Digitală Terestră a TVR Iași”. Accesat în 19 septembrie 2021. 
  32. ^ „INFORMARE privind încetarea difuzării pe cale terestră a programului TVR1 în format analogic”. Accesat în 18 ianuarie 2019. 
  33. ^ „România trece la televiziunea digitală”. Accesat în 1 aprilie 2019. 
  34. ^ a b c d „Frocus Terestrial - Parametrii de recepție, localitatea: orașul Vaslui”. Accesat în 31 decembrie 2019. 
  35. ^ „Primul multiplex digital în Republica Moldova”. Accesat în 29 august 2021. 
  36. ^ Trasee de transport urban de călători
  37. ^ „Taxiuri Vaslui”. Arhivat din original la 24 octombrie 2017. Accesat în 31 decembrie 2019. 
  38. ^ Legea picnicului
  39. ^ „Fanfara Rotaria”. Arhivat din original la 21 august 2011. Accesat în 16 mai 2012. 
  40. ^ Hora_of_Ancestors%E2%80%9D_International_Folklore_Festival_ Consiliul Internațional de Organizare a Festivalurilor de Folclor și Artă Tradițională (CIOFF)
  41. ^ Personalități la UAIC - Constantin Motaș.

Bibliografie

Legături externe

La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Category:Vaslui

Vezi și


Subdiviziunile administrative ale județului Vaslui
Reședința Vaslui (55.407 loc.) Stema județului Vaslui
Municipii

Bârlad (55.837 loc.) · Huși (26.266 loc.)

Orașe

Murgeni (7.119 loc.) · Negrești (8.380 loc.)

Comune

Albești · Alexandru Vlahuță · Arsura · Băcani · Băcești · Bălteni · Banca · Berezeni · Blăgești · Bogdana · Bogdănești · Bogdănița · Boțești · Bunești-Averești · Ciocani · Codăești · Coroiești · Costești · Cozmești · Crețești · Dănești · Deleni · Delești · Dimitrie Cantemir · Dodești · Dragomirești · Drânceni · Duda-Epureni · Dumești · Epureni · Fălciu · Ferești · Fruntișeni · Găgești · Gârceni · Gherghești · Grivița · Hoceni · Iana · Ibănești · Ivănești · Ivești · Laza · Lipovăț · Lunca Banului · Mălușteni · Miclești · Muntenii de Jos · Muntenii de Sus · Oltenești · Oșești · Pădureni · Perieni · Pochidia · Pogana · Pogonești · Poienești · Puiești · Pușcași · Pungești · Rafaila · Rebricea · Roșiești · Solești · Stănilești · Ștefan cel Mare · Șuletea · Tăcuta · Tanacu · Tătărăni · Todirești · Tutova · Văleni · Vetrișoaia · Viișoara · Vinderei · Voinești · Vulturești · Vutcani · Zăpodeni · Zorleni

Sate Sate din județul Vaslui
Reședințele județelor României

Alba Iulia  • Alexandria  • Arad  • Bacău  • Baia Mare  • Bistrița  • Botoșani  • Brașov  • Brăila  • București  • Buzău  • Călărași  • Cluj-Napoca  • Constanța  • Craiova  • Deva  • Drobeta-Turnu Severin  • Focșani  • Galați  • Giurgiu  • Iași  • Miercurea Ciuc  • Oradea  • Piatra Neamț  • Pitești  • Ploiești  • Râmnicu Vâlcea  • Reșița  • Satu Mare  • Sfântu Gheorghe  • Sibiu  • Slatina  • Slobozia  • Suceava  • Târgoviște  • Târgu Jiu  • Târgu Mureș  • Timișoara  • Tulcea  • Vaslui  • Zalău

Regiunile de dezvoltare ale României
Cele mai populate orașe ale României
Orașele cu mai mult de 50 000 de locuitori conform recensământului din anul 2011
Peste 1 000 000 de locuitori București (1.883.425 loc.) Stema României
Peste 300 000 de locuitori

Cluj-Napoca (324.576 loc.) · Timișoara (319.279 loc.)

Peste 200 000 de locuitori

Iași (290.422 loc.) · Constanța (283.872 loc.) · Craiova (269.506 loc.) · Brașov (253.200 loc.) · Galați (249.432 loc.) · Ploiești (209.945 loc.)

Peste 100 000 de locuitori

Oradea (196.367 loc.) · Brăila (180.302 loc.) · Arad (159.074 loc.) · Pitești (155.383 loc.) · Sibiu (147.245 loc.) · Bacău (144.307 loc.) · Târgu Mureș (134.290 loc.) · Baia Mare (123.738 loc.) · Buzău (115.494 loc.) · Botoșani (106.847 loc.) · Satu Mare (102.411 loc.)

Peste 75 000 de locuitori

Râmnicu Vâlcea (98.776 loc.) · Drobeta-Turnu Severin (92.617 loc.) · Suceava (92.121 loc.) · Piatra Neamț (85.055 loc.) · Târgu Jiu (82.504 loc.) · Târgoviște (79.610 loc.) · Focșani (79.315 loc.) · Bistrița (75.076 loc.)

Peste 50 000 de locuitori

Tulcea (73.707 loc.) · Reșița (73.282 loc.) · Slatina (70.293 loc.) · Călărași (65.181 loc.) · Alba Iulia (63.536 loc.) · Giurgiu (61.353 loc.) · Deva (61.123 loc.) · Hunedoara (60.525 loc.) · Zalău (56.202 loc.) · Sfântu Gheorghe (56.006 loc.) · Bârlad (55.837 loc.) · Vaslui (55.407 loc.) · Roman (50.713 loc.)

Control de autoritate