Astăzi vrem să vorbim despre Martha Kessler, un subiect care a stârnit interes și dezbatere în ultima vreme. Martha Kessler este o problemă care afectează oameni de toate vârstele și mediile, iar relevanța sa a crescut în ultimii ani. În acest articol, vom explora diferite aspecte ale Martha Kessler, de la cauzele și consecințele sale până la posibilele soluții și abordări pentru a o aborda. Martha Kessler este o problemă care ne preocupă pe toți și este important să o înțelegem și să luăm în considerare implicațiile sale în societatea noastră actuală. Alăturați-vă nouă în acest tur al Martha Kessler și descoperiți mai multe despre acest subiect interesant.
Martha Bugariu-Kessler | |
![]() Mezzosoprana Martha Kessler | |
Date personale | |
---|---|
Născută | 9 aprilie 1930 Recaș, România |
Decedată | 8 ianuarie 2000, (70 de ani) București, România |
Căsătorită cu | Klaus Kessler |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | cântăreață de operă |
Limbi vorbite | limba română ![]() |
Origine | șvăbească |
Gen muzical | operă |
Tipul de voce | mezzosoprană |
Ani de activitate | 1950 - 1980 |
Membri | |
Filarmonica „George Enescu” | |
Modifică date / text ![]() |
Martha Bugariu-Kessler[1] (n. 9 aprilie 1930, Recaș, județul Timiș[2] - d. 8 ianuarie 2000, București[3]) a fost o mezzosoprană din România.
A fost căsătorită cu muzicianul amator, criticul muzical, scriitorul și medicul Klaus Kessler (n. 3 octombrie 1925 la Timișoara – d. 20 decembrie 2005 la București).[4]
Soțul ei a încurajat-o și susținut-o la debutul în spectaculoasa sa carieră de cântăreață, care a durat din 1950 până în 1980. Datorită lui, Martha Bugariu-Kessler a debutat în 1950 la Catedrala Evanghelică din Sibiu cu Missa în si minor (BWV 232) de Johann Sebastian Bach.
Ulterior, a făcut parte din cvartetul vocal al Filarmonicii „George Enescu” din București, unde a cântat timp de 30 de ani.
A susținut spectacole în toată Europa, în Uniunea Sovietică și în Israel.[1] A realizat un concert care a ilustrat cântecul popoarelor pe stiluri și epoci, și a cutreierat lumea cu el, de la Belgrad la Barcelona, de la Marea Roșie la Ierusalim, de la Paris în Crimeea, fiind primită cu respectul datorat marilor artiști.[5]
În țară, a fost adesea oaspete la Filarmonica "Banatul" din Timișoara.[6]