Menoniți

Subiectul Menoniți este de mare importanță astăzi, deoarece are un impact asupra mai multor aspecte ale vieții noastre de zi cu zi. Există perspective și opinii diferite în această chestiune, ceea ce îl face un subiect foarte discutat și generează un mare interes. De-a lungul istoriei, Menoniți a fost subiectul a numeroase studii și cercetări care încearcă să înțeleagă influența sa asupra societății. În acest articol, vom explora diferite fațete ale Menoniți și vom analiza relevanța sa în lumea contemporană. De la impactul său asupra economiei până la influența asupra culturii populare, Menoniți este un subiect care merită atenția și reflecția noastră.

]
Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard.
Ștergeți eticheta la încheierea standardizării.
Tonul acestui articol sau al acestei secțiuni este nepotrivit pentru o enciclopedie.
Puteți contribui la îmbunătățirea lui sau sugera modificările necesare în pagina de discuție.
Menno Simons⁠(en)

Menoniții sunt un cult religios protestant care a apărut în Frizia în Olanda în secolul al XVl-lea.

Menoniții se trag din Anabaptism, o mișcare a cărei membri insistă pe botezul adulților și neagă valabilitatea botezului sugarilor. În 1536 un fost pastor frizian, Menno Simons (1496-1561), a devenit anabaptist și a adunat membrii cultului din nordul Europei în congregații care au luat numele lui. Cultul era puternic susținut de către Olanda și Elveția, unde menoniții au devenit ținta persecuțiilor catolice. Mulți au fost alungați din casele lor în secolul al XVI-lea și au fugit în S.U.A, unde s-au stabilit în principal în Pennsylvania, Ohio și în Vestul Mijlociu.

În Transilvania s-au numit hutteri și au fost cu timpul asimilați.

În societatea contemporană din secolul al XXI-lea, menoniții fie sunt descriși doar ca denominație religioasă cu membri de origini etnice diferite,[1][2] fie ca un grup etnic și o denominație religioasă. Există o controversă între menoniți despre această problemă, în timp ce unii insistă că ei sunt pur și simplu un grup religios, în timp ce alții susțin că formează un grup etnic distinct.[3] Istoricii și sociologii au început din ce în ce mai mult să trateze pe menoniți ca pe un grup etno-religios,[4] în timp ce alții au început să conteste această percepție.[5]

În 2006, cultul avea 1,5 milioane de membri, cei mai mulți fiind în Canada, Republica Democrată Congo și SUA.[6]

Note

  1. ^ „Who are the Mennonites?”. Third Way Cafe. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ „Did you know..”. Mennonite Historical Society of Canada. Accesat în . 
  3. ^ „The Mennonite Game”. Mennonite Historical Society of Canada. Accesat în . 
  4. ^ „Multicultural Canada: Mennonites”. Multiculturalcanada.ca. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Ethnicity”. Global Anabaptist Mennonite Encyclopedia Online. Accesat în . 
  6. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Bibliografie

  • Gingerich, Melvin (1949), Service for Peace, A History of Mennonite Civilian Public Service, Mennonite Central Committee.
  • Horsch, James E. (Ed.) (1999), Mennonite Directory, Herald Press. ISBN 0-8361-9454-3
  • Krahn, Cornelius, Gingerich, Melvin & Harms, Orlando (Eds.) (1955). The Mennonite Encyclopedia, Volume I, pp. 76–78. Mennoniite Publishing House.
  • Mennonite & Brethren in Christ World Directory 2003. Available On-line at http://www.mwc-cmm.org/Directory/index.htm Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Pannabecker, Samuel Floyd (1975), Open Doors: A History of the General Conference Mennonite Church, Faith and Life Press. ISBN 0-87303-636-0
  • Scott, Stephen (1995), An Introduction to Old Order and Conservative Mennonite Groups, Good Books, ISBN 1-56148-101-7
  • Smith, C. Henry (1981), Smith's Story of the Mennonites Fifth Edition, Faith and Life Press. ISBN 0-87303-060-5