În articolul de astăzi ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Metamorfoze, explorând diversele sale aspecte, aplicații și semnificații. Metamorfoze este un subiect care a stârnit interesul a nenumărate persoane de-a lungul timpului, relevanța sa s-a menținut de-a lungul anilor și a făcut obiectul dezbaterii și analizei în diferite domenii. Cu această ocazie, vom aprofunda în istoria sa, implicațiile actuale și impactul său asupra societății. Vom examina, de asemenea, diferitele perspective care există asupra Metamorfoze și modul în care acestea au evoluat de-a lungul timpului. Vom începe prin a-i explora originea, parcurgând diferitele ei interpretări până când ajungem la relevanța sa astăzi. Alăturați-vă nouă în acest tur al Metamorfoze și descoperiți importanța pe care o are acest subiect în viața noastră de zi cu zi.
Metamorfoze | |
![]() | |
Volume | |
---|---|
Q63215686 The Creation Four Ages Baucis and Philemon | |
Informații generale | |
Autor | Publius Ovidius Naso ![]() |
Subiect | mitologie romană |
Gen | epopee |
Ediția originală | |
Titlu original | Metamorphoses |
Limba | latină clasică[1] limba latină ![]() |
Țara primei apariții | Roma Antică Imperiul Roman ![]() |
Data primei apariții | Anul 8 e.n. |
Modifică date / text ![]() |
Metamorfoze (latină: Metamorphōsēs) este un poem narativ în hexametri, scris de Publius Ovidius Naso. Textul este considerat capodopera poetului roman, prelucrând cronologic 250 de legende (extrase din Homer, Hesiod, Titus Livius și Vergilius) despre transformările cunoscute în lumea antică, de la plăsmuirea Universului, până la apoteoza lui Cezar. A fost publicat în anul 8 d.Hr..
Una dintre cele mai influente lucrări din cultura europeană[2], Metamorfoze a inspirat generații de scriitori precum Dante Alighieri, Giovanni Boccaccio, Geoffrey Chaucer și William Shakespeare. Evenimentele și personajele poemului au fost transpuse de-a lungul vremii în sculpturi, picturi, cântece și piese de teatru.
Textul nu trebuie confundat cu scrierea omonimă a lui Apuleius, care, în latină, în afară de Metamorphoseon libri, se mai numește și Asinus aureus (Măgarul de aur).
Decizia lui Ovidiu de a face din mit subiectul dominant al Metamorfozelor a fost influențată de predispoziția poeziei alexandrine. Modelul pentru o colecție de mituri ale transformărilor a derivat dintr-un gen preexistent de poezie, al cărui prim exemplu cunoscut este Ornithogonia lui Boeus - un poem acum fragmentar care adună mituri despre metamorfozele oamenilor în păsări.[3]
Există trei exemple de Metamorfoze ale unor scriitori eleniști, dar se cunosc puține lucruri despre conținutul lor. Heteroioumena lui Nicandru din Colophon este mai bine cunoscută și, în mod clar, o influență asupra poemului - 21 de povești din această lucrare au fost tratate în Metamorfoze. Cu toate acestea, într-un mod tipic pentru scriitorii din acea perioadă, Ovidiu s-a îndepărtat semnificativ de modelele sale. Poemul a fost mai lung decât orice altă colecție anterioară de mituri ale metamorfozelor (lucrarea lui Nicandru cuprindea probabil patru sau cinci cărți) și a fost plasat într-un cadru istoric.
Metamorfozele lui Ovidiu constituie un document prețios, în care sînt zugrăvite cu zguduitor realism aspecte variate ale societății antice. Relațiile de clasă ale societății sclavagiste se reflectă în contrastul dintre bogăția, luxul și moravurile ușuratice ale clasei exploatatoare, pe de o parte, și viața simplă, sărăcăcioasă, dar cinstită și frumoasă a oamenilor de jos, pe de altă parte. – David Popescu, introducere la Metamorfoze, ediția 1959
Poemul este format din 11,995 versuri și este împărțit în 15 cărți. Metamorfozele abordează o multitudine de teme, printre care dragostea, puterea, transformarea fizică, dar și cea lăuntrică, și violența dintre oameni.[4]
Carte | Conținut |
---|---|
I | Invocație; Universul înainte de creația lumii. |
II | |
III | |
IV | |
V |
|
VI |
|
VII | |
VIII | |
IX | |
X | |
XI | |
XII |
|
XIII | |
XIV | |
XV |
|
Materiale media legate de Metamorfoze la Wikimedia Commons