Hecuba

În lumea de astăzi, Hecuba a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru o gamă largă de indivizi. Fie datorită impactului său asupra societății, influenței asupra culturii populare sau importanței sale în domeniul științific, Hecuba a reușit să capteze atenția oamenilor de toate vârstele și mediile. În acest articol, vom explora diferitele aspecte legate de Hecuba, analizând evoluția acestuia în timp, impactul său astăzi și posibilele implicații pe care le are prezența sa în viitor. Printr-o abordare multidisciplinară, vom căuta să oferim o viziune cuprinzătoare asupra Hecuba, oferind cititorului o imagine de ansamblu completă și îmbogățitoare a acestui subiect fascinant.

Hecuba

Visul Hecubei de Giulio Romano
Date personale
PărințiDymas]
Telecleia] Modificați la Wikidata
Frați și suroriAsius]
Theano] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuPriam[1][2][3] Modificați la Wikidata
CopiiTheano]
Deifobos[4]
Helenus​[5]
Laodice][6]
Creusa][2]
Polydorus][7][3]
Ilione][8]
Antiphus]
Polites]
Hipponous]
...încă 7 Modificați la Wikidata
CetățenieTroia Modificați la Wikidata
Ocupațieregină Modificați la Wikidata
Activitate
Partener(ă)Apollo  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Hecuba este o figură a mitologiei greco-romane, fiica frigianului Dymas (sau a lui Cisseus, regele tracilor) și cea de-a doua soție a lui Priam, regele Troiei. A avut numeroși copii care, mai toți, au murit sub zidurile Troiei sau, după distrugerea cetății, au fost duși în captivitate. Printre ei se numărau: Hector, Paris – supranumit și Alexandros –, Creusa, Laodice, Polixena, Cassandra, Deiphobus, Helenus, Antiphus, Polydorus, Troilus etc.

Înainte de nașterea lui Paris, Hecuba a avut un vis ciudat. Prezicătorii i l-au tălmăcit spunându-i ca fiul pe care avea să-l nască va atrage ruina cetății sale. La nașterea lui Paris, Hecuba pregetă să-și ucidă însă copilul. Temându-se totuși de împlinirea destinului, îl abandonează pe muntele Ida. Mai târziu Paris vine însă la Troia și prezicerea se împlinește. După distrugerea Troiei, Hecuba a revenit drept pradă de război lui Odiseu.

Copleșită de durerea de a-și fi văzut rând pe rând copiii uciși, înainte de a pleca în captivitate, e nevoită să asiste neputincioasă la sacrificiul fiicei ei, Polixena. Urcându-se pe corabie, vede trupul neînsuflețit al fiului ei Polydorus, aruncat de valuri la țărm. Polydorus fusese ucis de către regele Polymnestor spre a fi jefuit. Înainte de plecare, împreună cu celelalte femei troiene, Hecuba găsește totuși răgazul și puterea necesară ca să răzbune moartea fiului ei. Îmbarcându-se apoi din nou, Hecuba scapă de urmărirea însoțitorilor lui Polymnestor care vor să o pedepsească, și-și găsește refugiul și moartea în valurile mării. După o altă versiune, ea ar fi fost metamorfozată într-o cățea.

Este simbolul durerii și al refuzului de a accepta fatalitatea.

Note

  1. ^ BSIe1/Ghekuba]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ a b IeSBE / Priam]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ a b IeSBE / Ghekuba]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ Dicționar Enciclopedic de Brockhaus și Efron, 1910​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  5. ^ MIeSBE / Ghelen]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  6. ^ IeSBE / Laodika]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  7. ^ IeSBE / Polidor, sîn Priama]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  8. ^ IeSBE / Iliona]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

Bibliografie

  • Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  • Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, Editura Mondero, București, 1992, ISBN 973-9004-09-2
  • George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992, ISBN 973-9008-28-3
  • N. A. Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, Editura Lider, București, 2003, ISBN 973-629-035-2

Legături externe

Vezi și