Mihai Donțu

Acest articol se referă la un actor și regizor român.

Mihai Donțu
Date personale
Nume la naștereMihail Donțu
Născut20 noiembrie 1973
Mateuți, Rezina, RSS Moldovenească, URSS
Decedat10 martie 2020
Iași, România
Cetățenieromână
Ocupațieactor, regizor de teatru
Limbi vorbitelimba română
limba rusă Modificați la Wikidata
Activitate
Alte numeMișa Donțu, Mihail Donțu
Ani de activitate1999 - 2020

Mihai Donțu (n. 20 noiembrie 1973, Mateuți, raionul Rezina, RSS Moldovenească, URSS – d. 10 martie 2020, Iași, România) a fost un actor român. Activitatea sa artistică cuprinde numeroase roluri interpretate în teatru, în principal la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani. Activitatea de scenă a fost dublată și de cariera de regizor.

Date biografice

La 20 noiembrie 1973 se naște la Mateuți, raionul Rezina, RSS Moldovenească, URSS, Mihail Donțu, viitorul actor cu numele de scenă și cunoscut de public, Mihai Donțu, iar pentru prieteni și cunoscuți, „Mișa”. Mihai este fiul lui Toader Anton Donțu (n. 1 mai 1940 - d. 1998) și al lui Olga Efim Donțu (n. 28 octombrie 1943 - d. 2011) și cel mai mic dintre cei patru copii ai familiei. Urmează studiile primare și medii din localitatea natală, apoi, în perioada 1990-1994 urmează cursurile de regie la Colegiul Republican de Creație Populară Soroca , actualul Colegiul de Arte „Nicolae Botgros” din Soroca, Republica Moldova, Secția Regizor al colectivelor teatrale, la clasa domnului profesor Mihai Bucătaru.

Se hotărăște să devină actor și în perioada 1995-1999 urmează cursurile superioare la secția Teatru, specializarea Actor, Păpuși și Marionete la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, clasa profesorului Constantin Popa, Adi Cărăuleanu.

Imediat după absolvirea facultății, începând cu anul 1999, devine actor la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, un teatru cu un colectiv de oameni iubitori de teatru ce ilustrează o lume unitară formată totuși din indivizi inconfundabili, oameni care pun trup și suflet în realizarea spectacolelor în care sunt implicați.

A avut o carieră bogată în teatru, atât ca actor, cât și ca regizor. A făcut parte din distribuția a patruzeci și nouă de spectacole de teatru și a regizat doisprezece piese de teatru având în distribuție colegi de scenă ai teatrului. Piesele regizate de el sunt longevive, jucându-se mulți ani pe scenele teatrelor cu sala plină de spectatori. Unul dintre spectacole, Cerere în căsătorie după Cehov, a avut peste 200 de reprezentații și s-a jucat și în anul 2023. Maniera regizorală de lucru preferată a spectacolelor este de factură clasică.

A scris un basm modern Semaforul cu rădăcini în tradiția populară românească. Semaforul, ca personaj, este reper și ghid pe întortocheatele căi ale existenței noastre. Folosind mijloace expresive ale artei teatrale, piesa de teatru Semaforul este realizată ca o comedie care acționează ca o formă independentă de muncă culturală și educațională, și care cooptează în mod direct participarea publicului, putând fi jucată, în aceeași măsură, pe scene convenționale și neconvenționale.

În această perioadă, a regizat și piese de teatru jucate pe scenă de actorii de la Teatrul pentru Copii și Tineret „Vasilache” din Botoșani.

În anul 2006 a colaborat cu trupa de teatru „Drama Club” al Colegiului Național „A.T. Laurian” din Botoșani și a regizat piesa de teatru „Oameni ai nimănui”, dramatizare după „Oameni din Chișinău” de Dumitru Crudu. Cu acest spectacol au participat la: Festivalului de Teatru Lyceum din Botoșani, Festivalul de teatru Yorick din Piatra Neamț și Festivalului - Concurs Național de interpretare a piesei de teatru într-un act Mihail Sorbul din Botoșani unde au obținut premii.

Ultimul rol jucat de Mihai Donțu a fost „Balerinul turbat”.

Debut

În anul 1999 susține examenul de diplomă de licență cu rolul Luca din spectacolul Ursul de Anton Pavlovici Cehov, regia Nicolov Perveli Viii.

Pe 10 octombrie 1999 debutează pe scena Teatrului Mihai Eminescu din Botoșani, cu rolul Chelul în Mafia oamenilor energici, un text adaptat după nuvela „Oameni energici” de Vasili Șukșin, publicat în cartea de nuvele și povestiri Călina roșie, regia Ion Sapdaru.

Carieră teatrală

Numărul reprezentațiilor tuturor spectacolelor de teatru, jucate pe scenă, de actorii Teatrului Mihai Eminescu din Botoșani, timp de 60 de stagiuni, și anume, între anii 1958 și 2018, au fost documentate foarte frumos din grija domului Constantin Adam, regizor tehnic al teatrului și adunate în cartea Spectacolul Spectacolelor teatrului din Botoșani, 2018.

De asemenea, Institutul Național al Patrimoniului, a reunit într-o bază de date online a Artei Spectacolelor, Colecția premierelor teatrale și muzicale reprezentate pe scenele românești .

Carieră regizorală

Filme

În 2016 filmul a primit la Tallinn premiul pentru cel mai bun scenariu și premiul pentru cel mai bun actor - Ion Sapdaru și Constantin Pușcașu. În 2017 a fost nominalizat la Premiile Gopo pentru cea mai bună scenografie - Vali Ighigheanu

Premii și participări la festivaluri

Referințe

  1. ^ Daniela Gorincioi, Ținut istoric de la marginea țării, arhivă de la 26 ianuarie 2019 12:50:43, accesat 12 decembrie 2021
  2. ^ Premieră: „Balerinul turbat”, un spectacol de Mihai Donțu și Victoria Bucun Arhivat în 28 noiembrie 2022, la Wayback Machine., 16 februarie 2016
  3. ^ MIHAI DONTU, un transnistrean la Botosani, articol publicat in Stiri.Botosani.RO, 4 noiembrie 2008
  4. ^ Georgică Manole în dialog cu Constantin Adam: "Am fost un individ destul de docil, dar mai puțin practic. Nici acum nu prea știu să păcălesc", webarchive 30 septembrie 2022, accesat 30 septembrie 2022 07:03:04
  5. ^ Constantin Adam, Spectacolul Spectacolelor teatrului din Botoșani, ISBN 978-606-723-122-9, Editura Quadrat, Botoșani, 2018
  6. ^ Institutul Național al Patrimoniului, accesat 30 septembrie 2022
  7. ^ a b c d e f g h i j Institutul Național al Patrimoniului, Direcția Patrimoniu Mobil, Imaterial și Digital, Baza de date online cIMeC, Premiere: actor Mihai Donțu - prima pagină, arhiva 2 decembrie 2021 14:04:28, accesat 14 decembrie 2021
  8. ^ Constantin Adam, Spectacolul Spectacolelor teatrului din Botoșani, ISBN 978-606-723-122-9, Editura Quadrat, Botoșani, 2018, pag. 283
  9. ^ Olga Gancevici, Proiect ambițios, Revista Teatrul azi Nr. 11-12/2001, pag. 114
  10. ^ a b c d e f g h i j cIMeC - Institutul de Memorie Culturală București, Baza de date online cIMeC, Premiere: actor Mihai Donțu - p.2, arhiva 2 decembrie 2021 14:04:28, accesat 14 decembrie 2021
  11. ^ a b c d e f g h i j Institutul Național al Patrimoniului, Direcția Patrimoniu Mobil, Imaterial și Digital, Baza de date online cIMeC - Premiere Actor: Mihai Donțu - p.3, arhiva 2 decembrie 2021 14:04:28, accesat 14 decembrie 2021
  12. ^ Oltița Cîntec, „Între pîine și teatru - Suflete moarte”, Agenda LiterNet, mai 2007.
  13. ^ a b c d e f g h i j Institutul Național al Patrimoniului, Direcția Patrimoniu Mobil, Imaterial și Digital, Baza de date online cIMeC - Premiere Actor: Mihai Donțu - p.4, arhiva 2 decembrie 2021 14:04:28, accesat 14 decembrie 2021
  14. ^ Constantin Adam, Spectacolul Spectacolelor teatrului din Botoșani, ISBN 978-606-723-122-9, Editura Quadrat, Botoșani, 2018, pag. 325
  15. ^ Constantin Adam, Spectacolul Spectacolelor teatrului din Botoșani, ISBN 978-606-723-122-9, Editura Quadrat, Botoșani, 2018, pag. 337
  16. ^ Dumitru Lavric, Premieră la Teatrul Mihai Eminescu Farmazonul din Hârlău, Revista Luceafărul, ISSN 2065-4200, 11 martie 2010, accesat 10 martie 2020;
    unde Dumitru Lavric spune despre acest spectacol că, fără îndoială, succesul acestuia este asigurat și de distribuția care are marele merit de a ilustra o lume unitară formată totuși din indivizi inconfundabili. Prestațiile interpretative semnate de Gheorghe Frunză, Sorin Ciofu, Mihai Donțu, Bogdan Horga, Cezar Amitroaiei, Marius Rogojinschi și Gina Pătrașcu conduc spre o astfel de constatare și recomandă publicului o reușită a scenei botoșănene.
  17. ^ Teatrul Țăndărică, Dicționarul teatrului de animație, Personalități - D, Donțu, Mihai, 2012, accesat 20 noiembrie 2020
  18. ^ a b c d e Institutul Național al Patrimoniului, Direcția Patrimoniu Mobil, Imaterial și Digital, Baza de date online cIMeC - Premiere Actor: Mihai Donțu - p.5, arhiva 2 decembrie 2021 14:04:28, accesat 14 decembrie 2021
  19. ^ Lucia Olaru Nenati„Un weekend sărbătoresc”, Revista Luceafărul, 26 februarie 2016
  20. ^ Alexandru Mihai Sîrbu, Andra Agachi, Fenomenul DRAMA CLUB, septembrie 21, 2008
  21. ^ „Baza de date online CIMEC - Distribuție „Cerere în căsătorie"”. Arhivat din original la 2 decembrie 2021. Accesat în 2 decembrie 2021. 
  22. ^ Junalul de Botoșani și Dorohoi, Deținuți transformați în actori de teatru, 1 martie 2007, webarchive 4 iulie 2022 20:04:15, accesat 30 septembrie 2022
  23. ^ Artline.ro Detinutii botosaneni vor juca spectacolul 'Ursul' la Nottara, octombrie 2007, webarchive accesat 30 septembrie 2022
  24. ^ „Baza de date online CIMEC - Distribuție „Ursul"”. Arhivat din original la 2 decembrie 2021. Accesat în 2 decembrie 2021. 
  25. ^ „Baza de date online CIMEC - Distribuție „Oameni ai nimănui"”. Arhivat din original la 2 decembrie 2021. Accesat în 2 decembrie 2021. 
  26. ^ Teatrele se alătură Campaniei Naționale „Artiștii pentru Artiști“
  27. ^ Baza de date online CIMEC - Distribuție „Semaforul” Arhivat în 2 decembrie 2021, la Wayback Machine.
  28. ^ Editorialul local „Botoșani news“, Actorul Mihai Donțu la primul spectacol pentru copii în calitate de regizor, 6 octombrie 2013, accesat 10 martie 2020
  29. ^ „Baza de date online CIMEC - Distribuție „Conul Leonida față cu reacțiunea"”. Arhivat din original la 2 decembrie 2021. Accesat în 2 decembrie 2021. 
  30. ^ Distribuția „Scufița roșie”
  31. ^ „Baza de date online CIMEC - Distribuție „Balerinul turbat"”. Arhivat din original la 2 decembrie 2021. Accesat în 2 decembrie 2021. 
  32. ^ E-THEATRUM online, https://e-theatrum.com/videos/soacra-cu-trei-nurori/ , accesat 29 septembrie 2022
  33. ^ „Soacra cu trei nurori” în festival la Brașov stiri.botosani.ro
  34. ^ Teatru de Animație Țăndărică, Album Teatru de animație în România, Album de colecție, ISBN 978-973-0-28329-7, București, 2018, Imagine din timpul spectacolului Soacra cu trei nurori, pagina 121, accesat 10 martie 2020
  35. ^ E-THEATRUM online, https://e-theatrum.com/videos/scufita-rosie-4/ , accesat 29 septembrie 2022
  36. ^ „„Scufița Roșie" în premieră pentru cei mici, SomaxTV, 29 septembrie 2017”. Arhivat din original la 8 mai 2021. Accesat în 30 decembrie 2020. 
  37. ^ Afacerea Est (2015), aarc.ro 
  38. ^ Premiul Festivalului, Observator Cultural 
  39. ^ Contributors to Wikimedia projects (5 decembrie 2020), Dan Lupu (în engleză), Wikimedia Foundation, Inc. 
  40. ^ Pagina actor Cinemagia Dan Lupu
  41. ^ Revista Forum Cultural Botoșani, Facsimil digital realizat de cIMeC.ro, editat de Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniul Național, Botoșani, Anul VI, nr. 4, decembrie 2006, arhivă din 30 martie 2017 04:48:22, accesat 15 decembrie 2021
  42. ^ Oltița Cîntec, Spre atragerea publicului, articol în Revista de cultură teatrală nr. 12/2006 „Teatrul azi”, ISSN 1220-4676, pag. 171
  43. ^ Agenda LiteNet, „Clișee voalate bine” de Alice Georgescu, mai 2007.
  44. ^ Festivalul de Interpretare și Creație ”TINERE SPERANȚE”, Comisia de jurizare a Concursului de Teatru ”Tinere Speranțe” 2016, Societatea culturală Arlechin, 4-14 iunie 2016
  45. ^ Săptămânal regional Informatorul Moldovei, Actorii botoșăneni au fost din nou ambasadorii culturali ai României la Cernăuți Arhivat în 3 noiembrie 2021, la Wayback Machine., 1 noiembrie 2017
  46. ^ Săptămânal regional Informatorul Moldovei, Cu teatrul de acasă în ruine, actorii botoșăneni au cucerit premii internaționale în Ucraina Arhivat în 17 aprilie 2020, la Wayback Machine., 6 noiembrie 2017

Bibliografie

Legături externe