Astăzi, Mikoian-Gurevici MiG-25 continuă să fie un subiect relevant, care generează mare interes și dezbatere în societate. Această problemă a făcut obiectul studiului și cercetării experților în domeniu, care au încercat să găsească răspunsuri la întrebări și soluții la probleme legate de Mikoian-Gurevici MiG-25. De-a lungul istoriei, Mikoian-Gurevici MiG-25 a jucat un rol fundamental în viața de zi cu zi a oamenilor, influențându-le comportamentul, atitudinile și deciziile. În acest articol, vom explora diferite aspecte și perspective ale Mikoian-Gurevici MiG-25, cu scopul de a arunca lumină asupra acestui subiect și a implicațiilor sale astăzi.
MiG-25 | |
![]() | |
Tip | Interceptor și avion de recunoaștere |
---|---|
Constructor | Mikoian-Gurevici |
Zbor inaugural | 6 martie 1964 |
Introdus | 1970 |
Stare | în serviciu limitat |
Beneficiar principal | Forțele Aeriene Sovietice |
Alți beneficiari | Forțele Aeriene Algeriene Forțele Aeriene Siriene |
Bucăți fabricate | 1.186[1] |
Variante | Mikoian MiG-31 |
Mikoian-Gurevici MiG-25 (în rusă Микоян и Гуревич МиГ-25, denumire NATO: Foxbat) este un interceptor supersonic și un avion de recunoaștere proiectat și fabricat în Uniunea Sovietică de biroul Mikoian-Gurevici. Zborul inaugural a avut loc în 1964, avionul aflându-se în serviciu din 1970. MiG-25 are o viteză maximă de Mach 2,83 (poate ajunge până la Mach 3,2 cu riscul reducerii duratei de exploatare a motorului), fiind dotat cu un radiolocator puternic și patru rachete aer-aer. Producția avionului a fost sistată în 1984 după aproximativ 1190 de exemplare. Un simbol al Războiului Rece, MiG-25 a fost folosit și de unii aliați ai Uniunii Sovietice, precum și câteva state post-sovietice. În prezent, se află în serviciu limitat în cadrul Forțelor Aeriene Ruse și altor forțe aeriene.