Mikoian-Gurevici MiG-29

În acest articol, vom aborda subiectul Mikoian-Gurevici MiG-29 din diferite perspective, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare asupra acestui subiect. Vom analiza impactul acestuia asupra societății actuale, posibilele sale implicații pentru viitor, precum și vom explora diferitele opinii și poziții în această problemă. Mikoian-Gurevici MiG-29 este un subiect de mare actualitate astăzi, care a stârnit un mare interes și dezbatere și de aceea considerăm că este oportun să dedicăm acest spațiu discuției și reflecției sale.

Mikoian-Gurevici MiG-29
Tipaeronavă care operează de pe uscat​
fourth-generation fighter]
Avion de vânătoare
Avion de superioritate aeriană
Avion de luptă multirol  Modificați la Wikidata
ConstructorMikoian-Gurevici
Duks]
Sokol]  Modificați la Wikidata
Zbor inaugural  Modificați la Wikidata
Introdusiulie 1983[1]  Modificați la Wikidata
Beneficiar principalForțele Aeriene Ruse
Algerian Air Force][2][3]
Azerbaidjan[2][4]
Bangladesh[2][4]
Forțele Aeriene Sovietice
Forțele Aeriene ale Ucrainei​
Siły Powietrzne]
Luftstreitkräfte der Nationalen Volksarmee]
Forțele Aeriene Române  Modificați la Wikidata
Bucăți fabricate1.600[5]  Modificați la Wikidata

Mikoian-Gurevici MiG-29 (în rusă Микоян и Гуревич МиГ-29, cod NATO: Fulcrum) este un avion de vânătoare cu reacție, din generația a patra, proiectat în Uniunea Sovietică pentru a îndeplini rolul unui avion de superioritate aeriană. Avionul a fost dezvoltat în anii 1970 de biroul de proiectare Mikoian și a fost introdus în dotarea Forțelor Aeriene Sovietice în anul 1983. În prezent, se află în dotarea forțelor aeriene a peste 25 de țări.

MiG-29, alături de Suhoi Su-27, a fost proiectat pentru a contracara avioanele de vânătoare americane F-15 Eagle și F-16 Fighting Falcon. Avionul s-a aflat și în dotarea Forțelor Aeriene Române și Forțelor Aeriene ale Republicii Moldova.

Utilizare în România

MiG-29 stocat la fosta Bază Aeriană 57.
Avioane MiG-29 aparținând Forțelor Aeriene ale Republicii Moldova înainte de a fi livrate Statelor Unite ale Americii (1997).
MiG-29 SNIPER la Muzeul Aviației din București.

Tratativele cu Uniunea Sovietică privind achiziționarea unor avioane MiG-29 au fost demarate la mijlocul anului 1987.[6] Primele patru avioane (două comandă simplă și două dublă comandă) au fost livrate la 21 decembrie 1989, piloții acestora fiind instruiți în Uniunea Sovietică.[7] Inițial, 45 de avioane au fost comandate, însă doar 21 au fost livrate între anii 1989-1990 (17 monoloc și 4 biloc).[8] Comanda pentru restul de 24 de avioane a fost ulterior anulată. Avioanele MiG-29 au fost alocate Regimentului 57 Aviație Vânătoare de la Baza Aeriană 57 Mihail Kogălniceanu, fiind organizate în escadrilele 157 și 257.[9] În 1994, România a achiziționat încă un avion MiG-29 din Rusia.[8] În 1992, România a primit un MiG-29S (Fulcrum-C) din Republica Moldova în schimbul unei datorii de 30 milioane de dolari.[8][10] În 2002, doar 18 avioane mai erau în dotarea Grupului 57 Aviație de Vânătoare „Constantin Bâzu Cantacuzino” (trei avioane au fost pierdute în accidente). Dintre acestea, un singur avion monoloc era operațional, restul având resursa de zbor expirată.[11] În luna octombrie a anului 2003, resursa ultimului MiG-29 a expirat, avioanele fiind conservate și scoase ulterior la vânzare.[12][13] Romtehnica nu a vândut nici un avion MiG-29 până în prezent conform rapoartelor ONU privind transferurile de armament. Deși au existat planuri pentru revitalizarea avioanelor,[11] acestea nu au fost luate în considerare, avionul fiind depășit din punct de vedere tehnic.[12] Aerostar Bacău a propus Armatei Române modernizarea avioanelor MiG-29, printr-un proiect privat realizat în colaborare cu DaimlerChrysler AG din Germania (care a modernizat 24 de avioane MiG-29 ale Luftwaffe la standarde NATO) și Elbit din Israel (implicată și în modernizarea avioanelor MiG-21 „LanceR”).[14] Un prototip, denumit MiG-29 „Sniper”, a fost realizat la standarde de interoperabilitate NATO. Planul nu a fost implementat, prototipul fiind în prezent expus la Muzeul Aviației din București.[15]

În serviciul Forțelor Aeriene Române, avionul MiG-29 a fost implicat în două accidente. În 1990, două avioane s-au prăbușit în urma unei coliziuni în aer lângă Băneasa. Cei doi piloți și o persoană aflată la sol au murit.[16] Un alt avion MiG-29UB (dublă comandă) s-a prăbușit în timpul unei manevre la joasă altitudine, pilotul pierzându-și viața.[15]

Utilizare în Republica Moldova

Republica Moldova a preluat 33 de avioane MiG-29 de la Uniunea Sovietică (șapte Fulcrum-A, 24 Fulcrum-C și două avioane cu dublă comandă MiG-29UB). Acestea aparțineau fostei Bazei Aeriene nr. 86 de la Mărculești (în prezent, Aeroportul Internațional Mărculești). Din cauza dificultăților financiare, Armata Republicii Moldova a vândut treptat avioanele.[17] Patru (cinci, după alte surse, în funcție de veridicitatea doborârii unui avion de rebelii separatiști în timpul conflictului din Transnistria[17]) au fost vândute în Yemen.[8] Statele Unite ale Americii au achiziționat 21 de avioane MiG-29 din Republica Moldova în 1997 pentru a preveni vânzarea lor către Iran (MiG-29 Fulcrum-C poate transporta armament nuclear).[18] Un avion a fost livrat României[8] în schimbul ajutorului logistic acordat Moldovei în Conflictul din Transnistria.[19] Alte șase avioane MiG-29 Fulcrum-C rămase sunt în prezent de vânzare.[20]

Note

  1. ^ http://www.airwar.ru/enc/fighter/mig29.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b c World Air Forces 2014]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ The International Directory of Military Aircraft 2002/03]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ a b World Air Forces 2008 
  5. ^ https://web.archive.org/web/20080526123322/http://www.migavia.ru/corporation/?tid=4#3, arhivat din original la   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ Vasile Surcel (). „Elita aviației militare: școliți în URSS pentru MiG 29”. Jurnalul Național (jurnalul.ro). Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ roaf.ro. „Războiul Rece”. Istoria Forțelor Aeriene Române. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ a b c d e SIPRI. „Arms transfers database”. SIPRI Arms Transfers Database. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ dr. Petre Opriș (). „Avioane de vânătoare Mig-23 și Mig-29, pentru Forțele Aeriene Române (1977-1989)”. art-emis.ro. Accesat în . 
  10. ^ Pavel Păduraru (). „Mircea Snegur: „Ne-am achitat cu România cu un MiG 29"”. timpul.md. Accesat în . 
  11. ^ a b adevarul.ro (). „Baza aeriana Kogălniceanu - o unitate militară pentru un singur avion”. Adevărul. Accesat în . 
  12. ^ a b Mihai Diac (). „Avioanele Mig 29 ale Armatei Române, scoase la vânzare”. Adevărul. Accesat în . 
  13. ^ Cristian Cealera, Doru Copot (). „Drapelul de luptă al Bazei Aeriene 57 a fost predat”. ziuaconstanta.ro. Accesat în . 
  14. ^ ziaruldeiasi.ro (). „Mig 29 modernizat la Bacău”. Accesat în . 
  15. ^ a b Gordon (2006), p. 497
  16. ^ Gordon (2006), p. 496
  17. ^ a b Gordon (2006), p. 450
  18. ^ „U.S. Buys Moldovan MiG-29 Fighters”. defense.gov. . Accesat în . 
  19. ^ Mircea Snegur: „Ne-am achitat cu România cu un MiG 29” | 20 de ani de Independență
  20. ^ Ion Preașca (). „Avioanele MiG-29 din dotarea armatei moldovenești ar putea ajunge în Transnistria”. adevarul.ro. Accesat în . 

Bibliografie

Legături externe