În lumea de astăzi, Nicuță Tănase a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru o mare varietate de oameni. Impactul și domeniul său de aplicare sunt atât de semnificative încât nu trec neobservate în niciun domeniu. Din domeniul academic, prin lumea muncii, la sfera personală, Nicuță Tănase trezește un mare interes și dezbatere. Pe măsură ce vom aprofunda acest subiect, ne vom da seama de importanța pe care o are în societatea actuală și de modul în care influența sa a crescut de-a lungul timpului. În plus, vom explora implicațiile, provocările și potențialele soluții ale acestuia, cu scopul de a înțelege în detaliu acest fenomen și consecințele sale în viața noastră de zi cu zi.
Nicuță Tănase | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | ![]() Roșu, România ![]() |
Decedat | (62 de ani) ![]() București, România ![]() |
Înmormântat | Cimitirul Străulești 2 ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | scriitor ![]() |
Limbi vorbite | limba română ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Nicuță Tănase (n. 12 august 1924, Roșu, Ilfov – d. 5 septembrie 1986, București) a fost un scriitor umoristic român.
Fiul lui Anghel Nicuță, negustor ambulant, și al Elenei (n. Moldovan).
După școala de ucenici urmată la București, lucrează ca lăcătuș la Avrig (județul Sibiu) și apoi la Hunedoara.
Debutează în ziarul Combinatului Siderurgic Hunedoara (Uzina noastră) cu foiletoane și versuri (1948). În 1950 intră la Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” din București. Lucrează ca redactor la Urzica, apoi la Scînteia. Colaborează la ziarele centrale și la reviste literare (Scînteia, Contemporanul, Flacăra, Gazeta literară, Luceafărul, Presa noastră, Revue Roumaine, Scînteia tineretului, Tribuna, Tînărul scriitor, Viața Românească ș.a.), cu povestiri, foiletoane satirice sau fragmente de roman, pe care le publică apoi și în volum.
Nuvela Muzicuța cu schimbător a fost ecranizată în 1956 ca Ora „H” de Sinișa Ivetici și Andrei Blaier.