Pământeni

În acest articol, vom explora Pământeni în profunzime și modul în care a avut impact asupra diferitelor aspecte ale vieții noastre. De la apariția sa până la evoluția sa actuală, Pământeni a fost subiect de studiu și dezbatere în diverse domenii și discipline. De-a lungul anilor, Pământeni a generat un mare interes și curiozitate în societate și a fost o sursă de inspirație pentru numeroase cercetări și proiecte. În acest sens, este fascinant să analizăm modul în care Pământeni a influențat modul în care percepem lumea din jurul nostru, precum și relațiile noastre interpersonale și viața de zi cu zi. În acest fel, sperăm să oferim o imagine completă și detaliată asupra impactului Pământeni asupra vieții noastre de zi cu zi.

Cartiere din Bălți

Pământeni este, conform Planului Urbanistic, unul din cele trei sectoare planimetrice din municipiul Bălți. De regulă, termenul Pământeni este utilizat de populație pentru a desemna doar partea veche a sectorului, denumită cartierul Pământeni. Sectorul include două formațiuni locuibile – Pământeni-I și Pământeni-II (Dacia) și una industrială - limitrofă str. Victoria. teritoriul sectorului este delimitat din partea de sud – de către calea ferată, din partea de est – de către râul Răut, din partea nord-vest – de frontira administrativă a orașului.

Istorie

Istoria apartenenței statale Modificați la Wikidata
Republica Moldova 1991–
URSS 1944–1991
România 1941–1944
URSS 1940–1941
România 1918–1940

Pe teritoriul Pământenilor arheologii au descoperit o vatră din epoca bronzului. Materialele colectate aici arată că așezarea datează din prima jumtate a sec. IV î. Hr[1].

Episcopia Hotinului în perioada interbelică

Cartierul Pământeni a început să se dezvolte în perioada interbelică. În 1923, profitând de faptul că Primăria orașului Bălți cedează în urma cererii repetate a Episcopului Hotinului Visarion Puiu, o porțiune de teren în nord-vestul orașului, dincolo de Gara Pământeni, pentru zidirea Palatul de Reședință a episcopului, locuitorii cer și obțin din partea aceleași Primării, terenul întregului platou dintre reședință și gară [2]. Reședința episcopului Visarion Puiu este una din cele mai strălucite opere de arhitectură în spiritul stilului neoromânesc, utilizând detalii de origine brâncovenească și un joc al învelitorilor înalte din țiglă verde smălțuită [3][4]. În scurtă vreme, pe aceste teren apare un cartier nou și curat. Aflându-se pe o înălțime și în bună parte pavat și iluminat, cu străzi aranjate în plan patrulater, se deosebește radical de vatra veche a orașului cu străzi radiare [4].

În anii 50 - 60 sectorul își mărește suprafața construindu-se cvartalele 5, 6 și 7. Noile clădiri reprezintă blocuri de 5 etaje. Sectorul se lărgește spre vest, construindu-se cartierul Jubiliar, și spre nord - unde se edifică cartierul Dacia. Pe vechea vatră a Pământenilor, în prezent, se găsesc case particulare de 1 - 2 etaje.

Social

Populației sectorului constituie circa 62,4 mii locuitori (inclusiv carierul Dacia). În limitele Pământenilor se află Stația ecologică, sediul Biroului de Statistică Națională filiala Bălți, iar în sud și veste întreprinderi industriale Basarabia Nord, Barza Albă, Incomlac etc.

Referințe

  1. ^ Hâncu, Ion. Vetre strămoșești din Republica Moldova. Material arheologic informativ-didactic. -Chi.: Editura Știința, 2003, p. 11. ISBN 9975-67-297-3
  2. ^ Reproducerea a lucrării „Bălțul, un oraș care crește” de Ion Gugiuman în ziarul Curierul de Nord, nr. 32 (82), 27 august 1993, p. 8.
  3. ^ Mariana Șlapac (Septembrie 2005). „Urbanismul Basarabiei în anii 1918-1940” (PDF). Moldova Urbană. Chișinău: PNUD „Moldova fermecătoare”. Nr. 4: 19 – 20. ISSN 1857-0380. Arhivat din original (PDF) la 2016-03-04. Accesat în 24 februarie 2011.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  4. ^ a b Dumbrăveanu, Pavel; Ladaniuc, Victor; Nicu, Vladimir (). „Bălți”. Localitățile Republicii Moldova. Itinerar documentar-publicistic ilustrat. Vol. 1. Chișinău: Agenția Națională de Presă „Moldpres”. pp. 365–377.