În acest articol, vom explora în profunzime subiectul Panait Iatropol, care a câștigat o relevanță semnificativă în ultimii ani. De la origini până la impactul său asupra societății actuale, vom examina diferitele aspecte și perspective din jurul lui Panait Iatropol. Printr-o analiză detaliată și cuprinzătoare, vom căuta să înțelegem cum Panait Iatropol a influențat mediul nostru și cum va continua să o facă în viitor. Cu o privire critică și reflexivă, vom aborda diferitele fațete care fac din Panait Iatropol un subiect de interes și de discuție în mediul actual. Prin colectarea și prezentarea informațiilor relevante, acest articol își propune să ofere o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra Panait Iatropol. Alăturați-vă nouă în această călătorie fascinantă de descoperire și anchetă!
Panait Iatropol | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1832 ![]() |
Decedat | 1876 (44 de ani) ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | medic ![]() |
Primar general al municipiului București ![]() | |
În funcție noiembrie 1868 – iunie 1869 | |
Modifică date / text ![]() |
Panait Iatropol (n. 1832 – d. 1876) a fost un medic român și primar al Bucureștiului în perioada noiembrie 1868 - martie 1869.
A obținut titlul de doctor în medicină la Paris. Din 1866 și până la finalul vieții a fost doctor primar la Spitalul Colentina din București. După revenirea în România în 1862, a făcut parte din „comisia de înfrumusețare și însǎnǎtoșire a orașului” numitǎ de Primǎria București, care se ocupa de deschiderea unor bulevarde, repararea pavajelor ori rectificarea albiei Dâmboviței.[1]
În 1864 a fost numit medic ginecolog al capitalei, iar în 1866 a fost ales membru în Consiliul Municipal. A fondat „Revista medicală” în 1875.[2]
În vara anului 1876, principele Dimitrie Ghica, alături de Dimitrie A. Sturdza, Grigore Cantacuzino, Carol Davila, A. Fotino și Panait Iatropol, a organizat Societatea de Cruce Roșie din România (CRR), cu sediul la Spitalul Colțea (unde se afla și Eforia Spitalelor Civile).[3]
În prezent, o stradă din sectorul 5 al capitalei îi poartă numele.
Predecesor: Panait Costache |
Primar al Bucureștiului noiembrie 1868 - martie 1869 |
Succesor: Gheorghe Gr. Cantacuzino |