În lumea de astăzi, Parcul Național Karkonoski a devenit un subiect de interes din ce în ce mai mare. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței în domeniul academic sau a influenței asupra culturii populare, Parcul Național Karkonoski s-a poziționat ca un subiect de dezbatere și reflecție constantă. De la origini și până în prezent, Parcul Național Karkonoski a fost subiect de studiu și analiză de către experți din diferite domenii, care au încercat să-i descifreze multiplele fațete și să-i înțeleagă importanța în dezvoltarea umanității. În acest articol, vom explora diferitele perspective din care poate fi abordat Parcul Național Karkonoski și vom analiza relevanța sa în lumea contemporană.
Parcul Național Karkonoski Karkonoski Park Narodowy | |||
Categoria II IUCN (Parc național) | |||
![]() Iarnă în Parcul Național Karkonoski
| |||
Localizarea parcului pe harta țării | |||
Poziția | ![]() • Voievodatul Silezia Inferioară | ||
---|---|---|---|
Cel mai apropiat oraș | Jelenia Góra | ||
Coordonate | 50°49′46″N 15°39′36″E / 50.82944°N 15.66000°E[1] | ||
Suprafață | 55,81 km² | ||
Înființare | 1959 | ||
Modifică date / text ![]() |
Parcul Național Karkonoski (în poloneză: Karkonoski Park Narodowy) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a (parc național) situată în Polonia, pe teritoriul administrativ al voievodatului Silezia Inferioară.
Aria naturală cu o suprafață de 55,81 km2 se întinde în sud-vestul Poloniei, de-a lungul graniței cu Cehia în Munții Karkonosze, în extremitatea teritorială vestică a voievodatului Silezia Inferioară[2].
Karkonosze, numele culmii principale din Sudeții de nord-vest, a fost dat și parcului național de aici, care cuprinde întregul masiv. În esență, aceasta reprezintă un platou granitic cu versanții abrupți, acoperit de păduri masive, deasupra cărora se înalță vârfuri semețe. Ghețarii cuaternari, ocupând locul bazinelor torențiale anterioare, au scobit circuri adânci, pe fundul cărora s-au ascuns lacuri limpezi, în care își răsfrâng conturul cenușiu stâncile din jur. Către marginea masivului, de-a lungul unor vechi rupturi ale scoarței, se insinuează către suprafață izvoare minerale. În jurul lor s-au ridicat numeroase stațiuni balneoclimatice, pe care un întreg păienjeniș de șosele asfaltate le leagă într-o rețea deasă, mult solicitată. Jelenia Gora, orașul cel cu multe construcții de epocă, având din parcul de pe colina Kosciuszko o vedere magnifică asupră întregului masiv Karkonosze, trimite aproape radiar arterele de legătură spre toate stațiunile de la poalele masivului. Către sud-vest și vest, panglicile de asfalt trec prin Cieplice Sl. Zdroj, renumită pentru apele sale termale sufuroase și pentru construcțiile din secolele trecute, prin Sobieszow, Szklarska Poreba (centru al sporturilor de iarnă) și Swieradow Zdroj, cu marile sale stabilimente termale, și multe alte stațiuni mai mici de unde se oferă călătorului o panoramă de neuitat asupra munților.
Parcul Național Karkonoski a fost creat în anul 1959, urmând ca din 1992 acesta să fie inclus în programul mondial al UNESCO „Omul și Biosfera”.
Aria protejată reprezintă o zonă naturală (aflată în partea vestică a munților Karkonosze) cu stâncării, abrupturi calcaroase (vârfuri, ace), circuri glaciare, văi, cascade, doline, lacuri, păduri, pajiști montane; ce adăpostește o mare varietate de floră și faună.
Flora parcului este alcătuită din specii arboricole de brad (Abies), molid (Picea abies L.), pin (Pinus) sau pin pitic și ierboase. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii de plante vasculare endematice, mușchi și licheni, printre care: saxifragă (Saxifraga moschata), clopoței (Campanula bohemica), dar și relicve glaciare alpine cu specii de rogoz (Carex magellanica), Rubus chamemorus sau Pedicularis suedica[3].
Fauna este reprezentată de: