Povestire

Există un interes din ce în ce mai mare pentru Povestire, fie din cauza impactului său asupra societății, fie din cauza relevanței sale în domeniul științific. De zeci de ani, Povestire a captat atenția cadrelor universitare, a profesioniștilor și a publicului larg datorită importanței sale în diverse aspecte ale vieții de zi cu zi. În acest articol vom explora diferite fațete ale Povestire, de la originea și evoluția sa până la influența sa de astăzi. Vom analiza modul în care Povestire a modelat lumea în care trăim și ce perspective se deschid în jurul acestui subiect. În plus, vom examina implicațiile etice și morale pe care Povestire le poate ridica, fără a neglija progresele care au fost realizate în acest domeniu.

Ivan Prostul, povestire din 1886

Povestirea este o specie a genului epic, în proză, în care se relatează fapte din punctul de vedere al unui narator, care este martor sau participant (sau ambele variante) la evenimentul povestit. Povestirea este de obicei de mică întindere, relatează un singur fapt, are personaje puține, iar interesul cititorului se concentrează asupra situației narate.

Într-o accepțiune lărgită, se confundă cu narațiunea ca modalitate de existență a genului epic, ca semn distinctiv al acestuia. Identificarea povestirii cu narațiunea se bazează pe identitatea de sens a verbelor "a povesti"/"a nara". Povestirea devine "modul" prin care se constituie toate speciile narative, elementul lor comun din care, conform legilor specifice de compoziție, se dezvoltă variantele genului. Pe această reducție se bazează naratologia, știința comportamentală a narațiunii, interesată nu de diferențele specifice, ci de legătura între forme narative, pe baza principiului povestirii.

Povestirea în literatura universală

Povestirea în literatura română

Bibliografie

  • Limba și Literatura Română, Manual Clasa a X-a - Eugen Simion/Florina Rogalski/Diana Hărtescu. Editura Corint