Queen

În articolul următor, vom explora Queen în profunzime și implicațiile sale în diferite domenii. Queen este un subiect de mare relevanță astăzi, care a stârnit un interes considerabil în rândul experților și al publicului larg. În acest sens, vom analiza evoluția ei în timp, posibilele sale impacturi asupra societății, precum și diferitele opinii și abordări care există în acest sens. De la origini și până la proiecția viitoare, Queen este un subiect care nu lasă pe nimeni indiferent și care necesită o examinare detaliată și atentă.

Tonul acestui articol sau al acestei secțiuni este nepotrivit pentru o enciclopedie.
Puteți contribui la îmbunătățirea lui sau sugera modificările necesare în pagina de discuție.
Pentru alte sensuri, vedeți Queen (dezambiguizare).
Queen

Queen concertând în 1984: John Deacon (extremitatea stângă), Freddie Mercury (centrul scenei), Brian May (dreapta), Roger Taylor (baterie)
Date personale
Limbi vorbitelimba engleză Modificați la Wikidata
OrigineLondra, Anglia
Gen muzicalRock, progressive rock,[1] glam rock,[1] hard rock,[1] heavy metal,[1] pop rock,[1] psychedelic rock,[2] blues rock, dance/disco
Data formării  Modificați la Wikidata
Ani de activitate1970[3]–prezent[4]
Case de discuriCapitol, Parlophone, EMI, Hollywood, Island, Elektra
Colaborare cuSmile, The Cross, Paul Rodgers, David Bowie, Adam Lambert
PremiiRock and Roll Hall of Fame ()
Songwriters Hall of Fame] ()
Premiul Grammy pentru întreaga carieră​ ()
Stea pe Hollywood Walk of Fame​  Modificați la Wikidata
Membri
Brian May
Roger Meddows Taylor
Adam Lambert
Foști membri
Freddie Mercury
John Deacon
See also: Membrii formației
Discografie
Listă completăDiscografia formației Queen  Modificați la Wikidata
Înregistrări notabileBohemian Rhapsody][5]
We Are the Champions[6]
Don't Stop Me Now​  Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Logo-ul formației

Queen este o formație muzicală britanică de muzică rock activă în anii 1970, 1980 și începutul anilor 1990 formată din Freddie Mercury, Brian May și Roger Taylor, în 1970, din ceea ce rămăsese din formația Smile, cărora li s-a alăturat John Deacon completând structura formației în 1971.

Queen a devenit extrem de cunoscută și iubită în mijlocul anilor 1970, păstrând până astăzi o remarcabilă bază internațională de suporteri. Deși a fost inițial puternic criticată, mai apoi ignorată, în special de criticii de specialitate, și mai ales în Statele Unite ale Americii, formația Queen a fost ulterior larg apreciată și elogiată, recunoscându-i-se forța creatoare, inovativitatea și pionieratul într-o serie de subcurente ale genului muzical rock.

Queen a fost adesea citată ca exercitând o influență puternică asupra multor artiști de mai târziu. A fost foarte târziu recunoscută „oficial”, în Statele Unite, doar în 2001, când formației i s-a acordat faima de a face parte din galeria dedicată celor mai buni artiști "rock'n'roll" din toate timpurile, Rock and Roll Hall of Fame, care se găsește în Cleveland, Ohio.

În 2004, cu ocazia alegerii formației și în instituția similară britanică, United Kingdom Music Hall of Fame s-a menționat video-ul promoțional al celor patru membri ai Queen, „Bohemian Rhapsody”, una din piesele lor cele mai celebre, ca fiind factorul declanșator al erei video (conform originalului din engleză, " jump-starting the video era".[7]

Queen a fost, de asemenea, aleasă în RockWalk of Fame de la Guitar Center de pe Bulevardul Sunset din Hollywod, California și în Hollywood Walk of Fame.

Queen a avut de-a lungul timpului un total de 18 locuri întâi la categoria album, 17 locuri întâi la categoria single și 8 locuri întâi la categoria DVD.

După decesul lui Mercury din 1991 și retragerea lui Deacon din 1997, May și Taylor au continuat să cânte frecvent împreună folosind numele Queen. Între 2004 și 2009 au colaborat cu Paul Rodgers, sub numele de Queen + Paul Rodgers. După 2009 colaborează cu Adam Lambert, alături de care se află în turneul din 2014 și 2015. [8][9]

Stil muzical

Formația Queen își trage influențele muzicale de la alți reprezentanți ai rockului britanic din acele timpuri, printre care The Beatles, Led Zeppelin, Pink Floyd, The Who, Black Sabbath, Slade, Deep Purple și David Bowie.[1][10] De-a lungul timpului și a evoluției lor, ei au fost asociați cu o serie de genuri muzicale, printre care progressive rock,[1] glam rock,[1] hard rock,[1] heavy metal,[1] pop rock,[1] psychedelic rock,[11] blues rock și dance/disco.[12] De asemenea, trupa a lansat cântece inspirate și din alte genuri care în mod tipic nu sunt asociate cu rockul, cum ar fi ragtime, opera, gospel, vodevil și folk.

Influențe

Queen este recunoscută ca având contribuții semnificative în genuri muzicale precum hard rock,[13] și heavy metal,[14] dar și la pionieratul altele.

O serie de muzicieni au menționat formația Queen ca exercitând o limpede influență asupra lor, printre care Anthrax,[15] Nirvana,[16] Def Leppard,[17] Dream Theater,[18] Extreme,[19] Trivium,[20] Foo Fighters,[21] Franz Ferdinand,[22] George Michael,[23] Green Day,[24] Guns N' Roses,[25] Iron Maiden,[26][27] Journey,[28] Kansas,[29] Katy Perry,[30] Keane,[31] Lady Gaga,[32] Manic Street Preachers,[33] Meat Loaf,[34] Metallica,[35] Mika,[36] Muse,[37] Mötley Crüe,[38] My Chemical Romance,[39] Panic at the Disco,[40] Queensrÿche,[41] Van Halen,[42] Radiohead,[43] Robbie Williams,[44] Trent Reznor,[45] Steve Vai,[46] Sum 41,[47] Styx,[48] Midge Ure,[49] The Flaming Lips,[50] The Killers, and The Smashing Pumpkins.[51][52]

Queen a fost citată de către chitaristul suedez Yngwie Malmsteen ca fiind o influență majoră asupra genului "neo-classical metal".[53] Metallica a înregistrat o versiune cover a piesei "Stone Cold Crazy" de Queen, care a apărut prima dată pe albumul din 1990 Rubáiyát: Elektra's 40th Anniversary, și pentru care a câștigat primul lor Premiu Grammy pentru cea mai bună performanță metal în 1991. La începutul anilor 1970, Queen a contribuit semnificativ la evoluția genului heavy metal eliminând mult din influența bluesului;[14][26] ajutând adițional la apariția New Wave of British Heavy Metal, de asemenea ei au fuzionat genul cu o sensibilitate punk rock sporind accentul pe viteză.

Componența originală

  • Brian May CBE (născut 1947), a fost liderul grupului cântând la chitară, pian, sintetizator și fiind, de asemenea, vocalist. Ocazional, când asigura armonii vocale de acoperire, May cânta la pian și sintetizator. Un număr de piese, așa cum ar fi '39, Sleeping On The Sidewalk, Good Company și She Makes Me îl au pe Brian May ca vocalist. Chitara pe care o folosește continuu din 1963, Red Special, a fost construită de May ajutat fiind de tatăl său. Ceea ce este remarcabil la această chitară semi-acustică este sunetul ei foarte asemănător cu cel al unei vioare construită de oricare din lutierii italiani celebri. Aceste sunete înalte dar calde, se datoresc atât concepției de construcție a chitarei, cât și rezonanței deosebite a corpului acesteia sculptat manual dintr-o bucată masivă de mahon veche de cel puțin 200 de ani.
  • Freddie Mercury (1946 - 1991) a fost omul cel mai vizibil al grupului, vocalistul prin excelență, dar și cel care a cântat foarte frecvent la pian și sintetizator și uneori chiar la chitară. Poziția sa mereu vizibilă de "frontman", dar și de "showman", a făcut ca remarcabilele sale calități de compozitor, textier și pianist să fie adesea subestimate, neglijate sau chiar uitate. Mercury a scris majoritatea cântecelor de pe Greatest Hits. Mercury era, de asemenea, recunoscut pentru camaraderia și colegialitatea cu care ajuta întotdeauna colegii la scrirea și finisarea propriilor lor cântece. În calitate de cântăreț, Freddie Mercury avea o voce extraordinară, cu un timbru distinct și un excepțional registru vocal de 3 octave și jumătate, deseori patru, având o tehnică impecabilă de cântăreț de operă, putând ușor acoperi zona dintre un tenor și un bariton. Pentru perioade limitate de timp, Mercury putea cânta chiar în regim de soprană sau mezzosoprană.

Cronologie

Statuia lui Freddie Mercury lângă Lacul Geneva în Montreux, Elveția
  • 1968—Prima tentativă de a intra în lumea rock-ului, în formula – Brian May, Roger Taylor, Tim Staffell - a fost cu formația Smile. Nu au înregistrat decât un singur single, la casa de discuri Mercury Records din Statele Unite ale Americii (nici o legătură cu Freddie Mercury), titlul acestui single fiind Earth. Alte piese compuse de Smile: Polar Bear, April Lady, Step On Me, Blag, Doing All Right. În aceeași perioadă, Freddie a cântat cu formațiile Ibex, Sour Milk Sea și Wreckage.
  • 1970—Tim Staffel părăsește formatia, pentru a se alătura unei trupe pe care o credea de succes, numită Humpy Bong. Mult mai importantă decât plecarea lui Staffel este evident cooptarea lui Freddie (care se numea, încă, Farrokh Bulsara), care redenumește formația Queen, motivând că i se pare un nume "regal și splendid". Era desigur conștient de conotațiile "gay" ale numelui (a se vedea drag queen), spunea tot el, dar considera ca această interpretare era doar una din fațetele cuvântului. În acelasi timp, Freddie și-a schimbat legal numele din Bulsara în Mercury, celebrând astfel nașterea unui nou star rock, flamboiant și imprevizibil, care avea sa facă istorie.
  • 1971—John Deacon este admis în formație, după cei trei din Queen schimbaseră deja trei basiști (Mike Grose, Doug Bogie și Barry Mitchell). În aceasta formulă, care urma să devină cea de succes, Queen înregistrează cinci demo-uri (Keep Yourself Alive, Liar, Great King Rat, Jesus și The Night Comes Down) în studiourile De Lane Lea din Londra. Atunci, nimeni nu a fost însă interesat de piesele lor.
Steaua lui Queen de pe Hollywood Walk of Fame, aflată la 6358 Hollywood Blvd.
  • 1973—Queen semnează un contract, după doi ani de așteptare, cu Trident Audio Productions și lucrează la înregistrarea primului lor album, Queen. Albumul omonim este precedat de single-ul Keep Yourself Alive, care nu ajunge în topurile Radio One, pe motiv ca ar fi hippie. Queen sunt atacați violent de presa britanică, care fiind total depășită de creativitatea, forța muzical novatoare și de deschiderea simultană a noi sub-curente rock (așa cum urma să fie total depășită mai târziu și presa muzicală de peste Ocean) nu înțelege nimic din amestecul scânteietor de hard, arena și glam rock creat de formație. Totuși, cei patru înregistrează sub pseudonimul Larry Lurex and the Volers From Venus un single I Can Hear Music (coperta The Beach Boys) / Goin' Back (coperta Dusty Springfield), pentru a testa piața, și apoi lansează, pe 13 iulie, primul album. Cu toată antipatia presei scrise, Queen beneficiază încă din acest an, pe 25 iulie, de o sesiune de inregistrari la BBC și de un fan club numai al lor.
  • 1975 - Queen ocupă primul loc al topurilor britanice cu single-ul Bohemian Rhapsody, timp de 9 săptamâni consecutive!
  • 1991, 24 noiembrie—Freddie Mercury se stinge din viață, considerat a fi parte esențială a legendei formației Queen.
  • 1997—Basistul John Deacon părăsește trupa și lumea muzicală.

Membrii formației

Foști membri
  • Freddie Mercury – vocal, pian, chitară ritmică, tamburină (1970–1991; his death)
  • John Deacon – chitară bas, chitară ritmică, clape, back vocal, triangle (1971–1997)
  • Brian May – chitară, clape, pian, vocal (1970–1997)
  • Roger Taylor – baterie, chitară ritmică, percuție, vocal, tamburină (1970–1997)
Membri de turnee
Membri timpurii[54][55][56]
  • Mike Grose – bas (1970)
  • Barry Mitchell – bas (1970–1971)
  • Doug Ewood Bogie – bas (1971)

Cronologie

Discografie

Articol principal: Discografia formației Queen

Album de studio

Album de Studio Queen + Paul Rodgers

Albume live

Componență și studii

Referințe

  1. ^ a b c d e f g h i j k Erlewine, Stephen Thomas. „Queen”. Allmusic. 
  2. ^ Scoppa, Bud (). „Sheer Heart Attack”. Rolling Stone (186). Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Heritage award to mark Queen's first gig”. Bbc.co.uk. . 
  4. ^ „QOL F.A.Q”. Queen Online. Are Queen still active as a band? Very much so. 
  5. ^ https://www.contactmusic.com/queen/news/bohemian-rhapsody-named-best-song-of-all-time_6325429  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ https://www.bbc.co.uk/radio2/soldonsong/whatson/wearethechampions.shtml  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ Channel 4 - Music. „UK Music Hall of Fame”. 
  8. ^ „Queen and Adam Lambert reunite for Summer Tour”. Rolling Stone. Accesat în . 
  9. ^ „Queen + Adam Lambert Announce Summer Tour”. Billboard. . Accesat în . 
  10. ^ Masters, Tim (). „Queen star May hails Muse album”. BBC News. 
  11. ^ Scoppa, Bud (). „Sheer Heart Attack”. Rolling Stone (186). Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ Prato, Greg. „Hot Space”. Allmusic. 
  13. ^ „VH1–100 Greatest Artists of Hard Rock”. Vh1. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ a b "Queen, first non-blues based heavy metal band". Rolling Stone, Dec 1973.
  15. ^ „MP3 David Lee Roth Queen review”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ The last days of Kurt Cobain, in his own words The Independent. 21 March 2008
  17. ^ Erlewine, Stephen Thomas. „Def Leppard”. Allmusic. 
  18. ^ „Dream Theater: Dragon Attack – A Tribute To Queen”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ Erlewine, Stephen Thomas; Prato, Greg. „Extreme”. Allmusic. 
  20. ^ „Trivium Matthew Kiichi Heafy”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ Arjun S Ravi (). „They're back: And thank God for the Foo Fighters”. Screen Weekly. Accesat în . 
  22. ^ „Franz Ferdinand – Queen Myth Prompted Franz Ferdinand To Go Backwards – Contactmusic News”. Contactmusic.com. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ Deming, Mark George Michael Allmusic.
  24. ^ Erlewine, Stephen Thomas; Hendrickson, Matt. „Green Day”. Rolling Stones. Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ Erlewine, Stephen Thomas; Prato, Greg. „Guns N' Roses”. Allmusic. 
  26. ^ a b "Queen, 50 greatest songs as voted for by Maiden, Priest, Kiss, etc". Classic Rock magazine, October 2006.
  27. ^ „"Bri's Soapbox" June 26th”. 
  28. ^ Ruhlmann, William Journey Allmusic.
  29. ^ Ankeny, Jason. „Kansas”. Allmusic. 
  30. ^ Leahey, Andrew Katy Perry Allmusic Retrieved 25 January 2011
  31. ^ „Keane's influences”. www.keaneshaped.co.uk. 
  32. ^ Dingwall, John (). „The Fear Factor; Lady Gaga used tough times as inspiration for her new album”. Daily Record. pp. 48–49. Accesat în . 
  33. ^ „MSP BBC interview”. www.bbc.co.uk. Arhivat din original la . Accesat în . 
  34. ^ Ankeny, Jason Meat Loaf Allmusic.
  35. ^ Erlewine, Stephen Thomas; Prato, Greg. „Metallica”. Allmusic. 
  36. ^ Jones, Emma (). „Mika”. BBC. 
  37. ^ Jonathan Fisher (). „Muse talk to DiS: new album, Western films and WIN! WIN! WIN! / Music News // Drowned In Sound”. Drownedinsound.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  38. ^ "Queen: The Ultimate Illustrated History of the Crown Kings of Rock". p.27. Voyageur Press, 2009
  39. ^ Leahey, Andrew My Chemical Romance Allmusic Retrieved 24 January 2011
  40. ^ Erlewine, Stephen Thomas. „Allmusic (((Queen > Overview))”. 
  41. ^ Stephen Thomas Erlewine Queensryche AllMusic.
  42. ^ Erlewine, Stephen Thomas. Van Halen AllMusic. Retrieved 28 February 2012
  43. ^ McLean, Craig (). „All messed up”. The Guardian. London. 
  44. ^ „Robbie Williams came close to becoming Queen lead singer”. 
  45. ^ „Nine Inches of Love”. TheNINHotline.com. Internet. martie 1992. Arhivat din original la . Accesat în . 
  46. ^ Prato, Greg Steve Vai AllMusic.
  47. ^ J. Scott McClintock Killer Queen: A Tribute to Queen Allmusic.
  48. ^ Prato, Greg. „Styx”. Allmusic. 
  49. ^ „BBC Radio 4: "The Mysterious Mr Mercury"”. BBC. . 
  50. ^ „The Flaming Lips – Bohemian Rhapsody (Live) • VideoSift: Online Video *Quality Control”. Videosift.com. . Accesat în . 
  51. ^ Erlewine, Stephen Thomas; Prato, Greg. „The Smashing Pumpkins”. Allmusic. 
  52. ^ „Rebellious Jukebox”. Melody Maker. . 
  53. ^ „Yngwie Malmsteen”. Metal Storm. 
  54. ^ Mr.Scully. „Queen on tour”. Queenconcerts.com. 
  55. ^ queen, official, Freddie Mercury, Brian May, Roger Taylor, John Deacon (). „Queen Live – 1970”. Queenonline.com. 
  56. ^ queen, official, Freddie Mercury, Brian May, Roger Taylor, John Deacon. „Queen – FAQs (11 January 2011)”. Queenonline.com. 

Bibliografie

  • Brooks, Greg (). Queen Live: A Concert Documentary. London: Omnibus Press. ISBN 978-0-7119-4814-3. 
  • Dawson, Mike (). Freddie & Me. London: Jonathan Cape. ISBN 978-0-224-08193-1. 
  • Dean, Ken; Charlesworth, Chris (). Queen: The New Visual Documentary. London: Omnibus Press. ISBN 978-0-7119-2828-2. 
  • Goodall, Nigel; Lewry, Peter (). The Ultimate Queen. London: Simon & Schuster. ISBN 978-0-684-82149-8. 
  • Gunn, Jacky; Jenkins, Jim (). Queen: As It Began. London: Sidgwick & Jackson. ISBN 978-0-330-33259-0. 
  • Hodkinson, Mark (). Queen: The Early Years. London: Music Sales Limited. ISBN 978-0-7119-6012-1. 
  • Hogan, Peter (). The Complete Guide to the Music of Queen. London: Omnibus Press. ISBN 978-0-7119-3526-6. 
  • Jackson, Laura (). Queen: The Definitive Biography. London: Piatkus. ISBN 978-0-7499-2317-4. 
  • Michael, Mick (). Queen, In Their Own Words. London: Omnibus Press. ISBN 978-0-7119-3014-8. 
  • Nester, Daniel (). God Save My Queen: A Tribute. Brooklyn, NY: Soft Skull Press. ISBN 978-1-887128-27-8. 
  • Nester, Daniel (). God Save My Queen II: The Show Must Go On. Brooklyn, NY: Soft Skull Press. ISBN 978-1-932360-51-6. 
  • Purvis, Georg (). Queen: Complete Works. Richmond: Reynolds & Hearn. ISBN 978-1-905287-33-8. 
  • Sutcliffe, Phil; Hince, Peter; Mack, Reinhold (). Queen: The Ultimate Illustrated History of the Crown Kings of Rock. London: Voyageur Press. ISBN 0-7603-3719-5. 

Legături externe