Republica Socialistă Federativă Iugoslavia

Republica Socialistă Federativă Iugoslavia
Iugoslavia
Socijalistička Federativna Republika Jugoslavija Социјалистичка Федеративна Република Југославија Socialistična Federativna Republika Jugoslavija
← ← 1943 – 1992 → → → → →
Drapel Stemă
Deviză națională
Bratstvo i jedinstvo „Frăție și Unitate”
Imn național
Hej Slaveni „Hei Slavi”
Localizare
Capitală	Belgrad
Limbă	sârbocroată, macedoneană, slovenă și albaneză
Religie	Creștinism (cetățenii) și Ateism (politicienii)
Guvernare
Formă de guvernare	stat socialist
Președinte
- 1945-1953	Ivan Ribar
- 1953-1980	Iosip Broz Tito
- 1991	Stjepan Mesić (ultimul)
Prim Ministru
- 1945 - 1953	Iosip Broz Tito (primul)
- 1989 - 1991	Ante Marković (ultimul)
Legislativ	Parlamentul Iugoslaviei
Istorie
Epoca istorică	Războiul Rece
Proclamare	29 noiembrie 1943
Destrămare	27 aprilie 1992
Date statistice
Suprafață
-	255.804 km²
Populație
- est.	23.724.919 loc.
Densitate	92,7 loc./km²
Economie
Monedă	Dinar iugoslav
Modifică date / text

Republica Socialistă Federativă Iugoslavia a fost o entitate iugoslavă care a existat din a doua jumătate a celui de-Al Doilea Război Mondial (1943) până la dizolvarea acesteia în 1992 (de facto dizolvat în 1991 cu niciun lider reprezentând-o), în perioada Războaielor iugoslave. A fost un stat socialist și o federație alcătuită din Bosnia și Herțegovina, Croația, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia și Slovenia. În 1992, cele două republici care au rămas în cadrul federației, Serbia și Muntenegru, au format Republica Federală Iugoslavia, care nu a fost recunoscută ca fiind succesoarea de drept a RSFI de liderii internaționali.

Formată din rămășițele Regatului Iugoslavia, țara a fost proclamată în 1943, și numită Republica Federală Iugoslavia. În 1943, a fost renumită în Republica Federativă Populară Iugoslavia^[1] iar în 1963 în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. În limbile regionale, acest ultim nume a fost:

• albaneză: „Socialiste Federacija Republika Jugosllavise”
• sârbo-croată și macedoneană:
  • Grafie latină: Socijalistička Federativna Republika Jugoslavija.
  • Grafie chirilică: Социјалистичка Федеративна Република Југославија.
• slovenă: Socialistična federativna republika Jugoslavija.

Sub conducerea lui Iosip Broz Tito, Iugoslavia a urmărit o politică de neutralitate în perioada Războiului Rece și a devenit una din membrele fondatoare ale Mișcării de Nealiniere.

Revoltele etnice naționaliste în anii 1980 și 1990 din RSFI a inițiat o sciziune între numeroasele etnii, care au dus în cele din urmă la căderea țării pe fronturi etnice care erau urmate de războaie cu discriminări etnice și numeroase drepturi umane încălcate. Colapsul Iugoslaviei și războaiele care au urmat au lăsat relațiile încordate între statele succesoare și numeroase grade de xenofobie care există în special între grupurile etnice care s-au luptat reciproc în Războaiele iugoslave.

• Orders and Decorations of the SFRY Arhivat în 21 iunie 2006, la Wayback Machine.
• List of leaders of SFRY
• Sources of the Democratic Deficit in the Yugoslav System of "Self-Government" by Dan Jakopovich
• "Yugoslavia: the outworn structure" (CIA) Report from November 1970 Arhivat în 15 octombrie 2012, la Wayback Machine.
• CWIHP at the Wilson Center for Scholars: Primary Document Collection on Yugoslavia in the Cold War