Savin Bratu

În acest articol, vom explora în profunzime toate fațetele legate de Savin Bratu, abordând importanța acestuia în diferite contexte și analizând posibilele sale implicații pentru viața noastră de zi cu zi. De-a lungul istoriei, Savin Bratu a jucat un rol crucial în dezvoltarea diferitelor discipline, iar relevanța sa continuă să fie dezbătută și astăzi. De la origini până la evoluția sa în epoca modernă, vom examina influența acesteia asupra societății, culturii, științei, tehnologiei și multe alte aspecte ale vieții noastre de zi cu zi. Printr-o abordare interdisciplinară, ne propunem să facem lumină asupra diferitelor aspecte care alcătuiesc Savin Bratu, aprofundând în implicațiile sale și oferind o viziune cuprinzătoare care ne permite să înțelegem scopul și relevanța sa astăzi.

Savin Bratu
Date personale
Nume la naștereRaul Baraș Modificați la Wikidata
Născut[1] Modificați la Wikidata
Roman, Roman, România[1] Modificați la Wikidata
Decedat (51 de ani)[1] Modificați la Wikidata
București, România[1] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicutremurul din 1977 Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Etnieevreică Modificați la Wikidata
Ocupațiecritic literar​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiFacultatea de Litere a Universității din București
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Savin Bratu (n. Raul Baraș,[2][3] 15 mai 1925, Roman – d. 4 martie 1977, București) a fost un editor, critic și istoric literar român de origine evreiască.[4]

Absolvent al Facultății de Litere a Universității din București (1950), Savin Bratu a fost, cel puțin la începutul carierei sale literare, unul din reprezentanții curentului proletcultist.[5] În ultimul deceniu de viață, în condițiile relativei liberalizări a controlului ideologic oficial, Savin Bratu a abandonat viziunea dogmatică din perioada anterioară și s-a ocupat, cu competență și relevanță, de probleme de teorie literară (a contribuit, între altele, la difuzarea, prin comentare avizată, a contribuțiilor unor importanți reprezentanți ai lingvisticii structurale, ai teoriei literare și ai criticii moderne: Ferdinand de Saussure, Louis Hjelmslev, membrii Școlii formaliste ruse, ai Cercului de la Praga, reprezentanții Noii critici ș.a.).

A murit în cutremurul din 4 martie 1977, prin prăbușirea blocului (Casata) în care locuia.[6][7]

A avut o fiică, Anca[8](1952 - 2011)[9]

Scrieri

  • Eroul timpurilor noastre în proza din ultimii ani, București, 1955
  • Moștenirea lui Ibrăileanu, București, 1955
  • Cronici, I-II, București, 1957-1958
  • Ibrăileanu, omul, București, 1959
  • Contemporanul și vremea sa, (co-autor), București, 1959
  • Mihail Sadoveanu. O biografie a operei, București, 1963
  • Ion Creangă, București, 1969
  • Ipoteze și ipostaze, București, 1973
  • Fundamentele criticii literare, vol. I: De la Sainte-Beuve la noua critică, București, 1974

Note

  1. ^ a b c d (PDF) http://www.bibliotecadeva.eu/periodice/romlit/1977/03/romania_literara_1977_03_11.pdf  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ „Evidența informatizată a vieții literare românești”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ sau Barasch
  4. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Canonul literar proletcultist (III) - Fundatia Romania Literara”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ „Case literare din București | Dilema Veche”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ „Sadoveanu francmason - Fundatia Romania Literara”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Graiul Maramuresului
  9. ^ Ovidiu Bastea (), Anca Bratu, Patrimonescu 

Bibliografie