În acest articol, vom explora impactul Județul Roman (interbelic) asupra diferitelor aspecte ale societății actuale. Județul Roman (interbelic) a fost un subiect de mare relevanță în ultimii ani, generând dezbateri și interes în diferite sectoare. Prin această analiză, ne propunem să aruncăm o privire mai profundă asupra modului în care Județul Roman (interbelic) a transformat modul în care trăim, lucrăm și relaționăm. De la influența sa asupra politicii și economiei, până la impactul său asupra culturii și divertismentului, Județul Roman (interbelic) a lăsat o amprentă semnificativă asupra societății noastre. În plus, vom examina posibilele implicații viitoare ale Județul Roman (interbelic) și modul în care aceasta ar putea modela lumea în anii următori.
Județul Roman | |||||
| |||||
Provincie: | Moldova | ||||
Reședința: | Roman | ||||
Populație: •Total 1930: |
Locul 151.550 loc. | ||||
Suprafață: •Total: |
Locul 1.880 km² | ||||
Perioadă de existență: | ' | ||||
Subdiviziuni: | (inițial) două plăși (ulterior) trei plăși | ||||
Modifică text ![]() |
Județul Roman a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Moldova. Reședința județului era orașul Roman.
Județul se afla în partea central-nord-estică a României Mari, în centrul regiunii Moldova. Astăzi teritoriul fostului județ se împarte între județele Neamț, Bacău și Iași. Județul se învecina la nord cu județul Baia, la est cu județele Iași și Vaslui, la sud cu județul Bacău, iar la vest cu județul Neamț.
Ținutul Romanului a fost menționat în documente la 16 septembrie 1408, fiind astfel primul ținut atestat din Moldova.
În anul 1930 județul Roman avea doar două plăși:[1]
Ulterior, plasa Miron Costin a mai fost împărțită în alte două plăși:
Conform datelor recensământului din 1930 județul număra 151.550 de locuitori, dintre care 90,7% români, 4,7% evrei, 2,3% țigani, 1,4% maghiari ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 73,2% ortodocși, 21,4% romano-catolici, 4,9% mozaici ș.a.
Populația urbană era formată din 71,9% români, 20,6% evrei, 2,1% țigani, 1,4% germani, 1,3% maghiari ș.a. Din punct de vedere confesional populația orașelor era alcătuită din 73,8% ortodocși, 20,9% mozaici, 3,7% romano-catolici ș.a.