Scopolamină

În zilele noastre, Scopolamină este un subiect care a captat atenția multor oameni din întreaga lume. Cu relevanța sa în societatea noastră actuală, Scopolamină a atins un nivel de importanță care depășește pur și simplu un mod. De-a lungul anilor, a evoluat și a devenit un punct focal de discuții și interes în diverse domenii. De la impactul său asupra tehnologiei până la influența asupra culturii populare, Scopolamină s-a dovedit a fi un subiect care merită explorat în profunzime pentru a înțelege adevărata sa acoperire și relevanță astăzi. În acest articol, ne vom adânci în lumea Scopolamină pentru a înțelege mai bine impactul și importanța acestuia în viața noastră de zi cu zi.

Scopolamină

Formula structurală
Denumiri
Alte denumiri sau sinonimeHioscină,
L-6,7-Epoxitrofiltropat
Identificare
Număr CAS51-34-3
PubChem153311  Modificați la Wikidata
DrugBankDB00747  Modificați la Wikidata
ChemSpider10194106[1]  Modificați la Wikidata
UNIIDL48G20X8X[2]  Modificați la Wikidata
KEGGD00138[3]  Modificați la Wikidata
ChEMBLCHEMBL569713[4]  Modificați la Wikidata
Cod ATCS01FA02[5]  Modificați la Wikidata
SMILES
CN1C2CC(CC1C3C2O3)OC(=O)C(CO)C4=CC=CC=C4[2]  Modificați la Wikidata
InChI
InChI=InChI=1S/C17H21NO4/c1-18-13-7-11(8-14(18)16-15(13)22-16)21-17(20)12(9-19)10-5-3-2-4-6-10/h2-6,11-16,19H,7-9H2,1H3/t11-,12-,13-,14+,15-,16+/m1/s1[2]  Modificați la Wikidata
Date chimice
FormulăC17H21NO4
Masă molară303,1471 u.a.m.[6]  Modificați la Wikidata
Date fizice
Solubilitateîn alcool, apă, cloroform
Pericol
T+ : Foarte toxic
Foarte toxic,
Reglementări mondiale
SGH06 : Toxic
Pericol
H300, H310, H330,
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Scopolamina sau hioscina este un alcaloid tropanic toxic care poate fi găsit în frunzele și semințele plantelor Scopolia japonica, Hyoscyamus niger, Atropa belladonna, Datura stramonium sau Brugmansia, dar poate fi și sintetizat pe cale artificială. Doza toxică letală de hioscină pentru om este de circa 100 de mg, sau o injecție subcutanată cu 1 mg de toxic are acelasi efect. Dozele mai mici de scopolamină au un efect ușor sedativ, hipnotic, spasmolitic și antiemetic; apar și simptome de apatie ca și slăbirea voinței. De aceea până în anul 1950 când a fost înlocuit cu pentotal de sodiu, a fost folosit la interogarea agenților secreți. În urmă cu câteva decenii scopolamina a fost folosită împreună cu morfina ca și calmant al pacienților cu boli nervoase. În prezent este folosită în medicină sub formă de „Dexamphetamin” ca înlocuitor de drog.

Este numit și „Respirația Diavolului”.[7]

Arborele din care se extrage drogul, destul de comun în Columbia, se numește "borrachero", care s-ar traduce: "copacul care te îmbată".[8]

Note

  1. ^ a b (-)-Hyoscine (în engleză), ChemSpider, accesat în  
  2. ^ a b c d e f g h i j scopolamine (în engleză), Global Substance Registration System, accesat în  
  3. ^ a b scopolamine (în engleză), ChEBI, accesat în  
  4. ^ a b CHEMBL569713 (în engleză), ChEMBL, accesat în  
  5. ^ a b Scopolamine (în engleză), DrugBank,  
  6. ^ a b CHEMBL569713 (în engleză), ChEMBL, accesat în  
  7. ^ VIDEO ”Respirația diavolului”, cel mai periculos drog din lume. Din om devii ”zombi”, 14 mai 2012, Adevărul, accesat la 6 noiembrie 2016
  8. ^ (VIDEO) "Respirația Diavolului" - Cel mai periculos drog din lume. Vezi ce proprietăți incredibile are, 13 mai 2012, Jurnalul Național, accesat la 6 noiembrie 2016

Vezi și

Acest articol despre o substanță toxică sau un drog (dăunător) este un ciot. Poți ajuta Wikipedia prin completarea lui !
Vezi Proiectul Medicină.


Alcaloizi tropanici editează

Hiosciamină Atropină Scopolamină Meteloidină Valeroidină Cocaină