În lumea de astăzi, Sebastian Burduja este un subiect care a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale istorice sau a influenței sale asupra vieții de zi cu zi a oamenilor, Sebastian Burduja a reușit să devină un subiect recurent în conversații, dezbateri și discuții din toate domeniile. Cu o prezență constantă în mass-media și rețelele sociale, Sebastian Burduja a reușit să depășească granițele și culturile, generând interes și îngrijorare în rândul oamenilor de toate vârstele și condițiile. În acest articol, vom explora în detaliu impactul și importanța Sebastian Burduja, analizând implicațiile și relevanța acestuia în societatea contemporană.
Sebastian Ioan Burduja (n. , București, România) este un politician român, care ocupă funcția de ministru al energiei din 15 iunie 2023. Acesta este vicepreședintele Partidului Național Liberal și președintele filialei PNL București. Este deputat din 2020 și a fost ministru al cercetării, inovării și digitalizării din 3 mai 2022 în Guvernul Nicolae Ciucă.
Biografie
Sebastian Ioan Burduja s-a născut la 18 iunie 1985 în București. Este fiul lui Marinel Burduja. A început studiile la Școala Generală nr. 2 din Piatra Neamț (1992-1996), continuându-le la Școala Generală nr. 11 „Ion Heliade Rădulescu” din București (1996-2004), unde a fost șef de promoție. Între 2000 și 2004, a urmat Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, specializarea matematică-fizică-informatică intensiv.
După absolvirea liceului, Burduja a continuat studiile la Universitatea Stanford din Statele Unite, unde a obținut licența în Științe Politice în 2008. A absolvit cu onoruri și lucrarea sa de licență „Între speranță și deziluzie. Corupția în România Postcomunistă, 1990-2008” a primit calificativul A+.
Între 2008 și 2011, a urmat simultan două programe de masterat la Universitatea Harvard: Master în Administrarea Afacerilor și Master în Politici Publice ca bursier David Rubenstein Fellowship. Lucrarea sa de dizertație este intitulată „Redobândirea speranței. Oportunități pentru lupta anticorupției în mediul privat românesc”.
În 2011 și 2012, a fost consultant la Dalberg Global Development Advisors.
Între 2012 și 2015 a lucrat ca specialist în dezvoltare socială la Banca Mondială unde a fost co-autor la 22 de rapoarte tehnice despre România.[2][3]
În 2017 a fondat Romania Investment Solution Experts (RISE Consortium) unde a fost Managing Partner.[4]
În perioada 2016 - 2019, a urmat doctoratul în Economie și Afaceri Internaționale la Academia de Studii Economice din București, obținând titlul de Doctor cu calificativul Summa Cum Laude pentru lucrarea „Corupția între actori privați în statele fost-comuniste. Studiu de caz România”.[5]
În perioada 2011-2015 a fost primul președinte al Fundației Centrul pentru Acces la Expertiza Studenților și Absolvenților Români (CAESAR).
În aprilie 2016, este ales președinte al partidului Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor (PACT).[6] Partidul a desemnat 100 de candidați la alegerile locale din iunie 2016.[7][8][9]
În iunie 2018, se înregistrează cu telefonul mobil în aeroportul Otopeni și își spune povestea revenirii acasă după anii petrecuți în Statele Unite ale Americii, cu apelul către diaspora să vină la București pe 10 august. Clipul a devenit viral, ajungând la peste 1,5 milioane de români.[10][11]
În ianuarie 2019, ca urmare a activității sale civice și politice, Sebastian Burduja este selectat de fundația germană Friedrich Naumann drept „unul dintre cei șase luptători pentru libertate din Europa de Est, în cadrul proiectului Think Freedom, iar povestea lui este transpusă într-un scurt documentar.[12]
În august 2019, ca urmare a fuziunii partidului PACT cu Partidul Național Liberal, a fost ales Vicepreședinte PNL la nivel național. Este numit și președinte interimar al filialei PNL Sector 1, ocupând această funcție politică până în februarie 2020, când avea să fie ales președinte cu drepturi depline.[13][14][15][16]
În 2020 a fost ales deputat în circumscripția nr. 42, București. A fost vicepreședintele comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților. Între 2021 și 2022 a fost membru al comisiei pentru antreprenoriat și turism.
Între 3 mai 2022 și 15 iunie 2023 a ocupat funcția de Ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării în Guvernul României.
În 2024 a candidat la alegerile locale în București unde a strâns 57.336 de voturi (7,85%) și a fost primul loc pe lista PNL pentru alegeri parlamentare în București. Acesta a devenit deputat în circumscripția nr. 42. Este membru în comisia pentru industrii și servii și comisia pentru știință și tehnologie.[17][18][19]
Publicații
Improving Energy Efficiency – Reports on Ploiești, Craiova, Iași, Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov, and Constanța (2013)[20]
Romania’s Regional Operational Program 2.0: Managing Authority and Intermediate Bodies Collaboration and Communication (2013)[20]
Romania’s Regional Operational Program 2.0: Facilitation of Proactive and Direct Support for Applicants and Beneficiaries (2013)[20]
Romania’s Growth Poles Policy: The Next Phase (2013)[21]
Competitive Cities: Reshaping the Economic Geography of Romania (2013)[22]
Dincolo de (dez)iluzii: Oportunități în lupta anticorupție prin sectorul privat din România (2014)[23]
Improved Prioritization Criteria for PNDL Projects (2014)[20]
Identification of Project Selection Models for the Regional Operational Program 2014-2020 (2014)[20]
Harmonization of Selection Criteria for Enhanced Coordination and Prioritization of EU and State-Funded Projects (2015)[20]
Evaluation of the Portfolio of Regional Development Projects (2015)[20]
Investment Guide for Local Projects: Communal Roads and Social Infrastructure (2015)[20]
Investment Guide for Local Projects: Water and Wastewater Projects (2015)[20]
^Marcel Ionescu-Heroiu, Marina Neagu, Sebastian Burduja, Dumitru Sandu, Ciprian Moldovan, Titus Man, Raularian Rusu (). Romania’s Growth Poles Policy: The Next Phase.Mentenanță CS1: Utilizează parametrul autori (link)
^Marcel Ionescu-Heroiu, Sebastian Burduja, Dumitru Sandu, Ștefan Cojocaru, Brian Blankespoor, Elena Iorga, Enrico Moretti, Ciprian Moldovan, Titus Man, Raularian Rus, Roy van der Weide (). Competitive Cities. Reshaping the Economic Geography of Romania. The World Bank.Mentenanță CS1: Utilizează parametrul autori (link)
^Vasile Iuga, Dan Dungaciu, Marius Stoian (). 7 Teme Fundamentale pentru România. RAO. ISBN9786066096355.Mentenanță CS1: Utilizează parametrul autori (link)
^Burduja, Sebastian; Zaharia, Rodica Milena (). „Romanian Business Leaders' Perceptions of Business-to-Business Corruption: Leading More Responsible Businesses?”. CSR and Business Ethics for Sustainable Development. doi:10.3390/su11205548.
^Burduja, Sebastian. „Teză de doctorat”(PDF). Academia de Studii Economice din București.
^Burduja, Sebastian (). Între speranță și deziluzie. Democrație și anticorupție în România postcomunistă. Tradus de Manea, Maria-Magdalena. Curtea Veche Publishing. p. 28. ISBN978-606-588-904-0. în viziune proprie parcursul postcomunist al democrației românești, având ca punct de referință aspectul care a reprezentat – în opinie personală – principalul obstacol în calea acestei evoluții: corupția politică.
^Sebastian, Burduja (). Planul pentru România. 7 revoluții intelectuale pentru o țara în care vrem sa rămânem. Litera. p. 978-606-33-6731-1.