În lumea lui Siguranța alimentară, a existat întotdeauna un interes semnificativ și variat. Fie că vorbim despre viața unei persoane, despre un subiect actual sau despre un eveniment istoric, Siguranța alimentară a captat imaginația multor oameni de-a lungul anilor. În acest articol, vom explora Siguranța alimentară în profunzime și vom examina impactul său, relevanța și modul în care a influențat diferite aspecte ale societății. De la origine până la evoluția sa de astăzi, Siguranța alimentară a lăsat o amprentă de neșters asupra lumii și este esențial să înțelegem importanța sa pentru a-i aprecia semnificația în viața noastră de zi cu zi.
Siguranța alimentară (sau igiena alimentelor) este folosită ca metodă/disciplină științifică care descrie mânuirea, prepararea și depozitarea alimentelor pentru a prevenii bolile transmise de alimente. Apariția a două sau mai multe cazuri de boli similare care rezultă din ingestia unui aliment comun este cunoscută sub numele de focar de boală transmisă de alimente[1]. În considerarea practicilor din industrie la piață, considerentele privind siguranța alimentară includ originile alimentelor, practicile legate de etichetarea alimentelor, igiena alimentelor, aditivii alimentari, reziduurile de pesticide, politicile privind biotehnologia și alimentele, liniile directoare pentru gestionarea importurilor și exporturilor guvernamentale, inspecție și certificare sisteme pentru alimente. Alimentele pot transmite agenți patogeni care pot duce la îmbolnăvirea sau moartea persoanei sau a altor animale. Principalele tipuri de agenți patogeni sunt bacteriile, virușii, mucegaiul și ciupercile.
Problemele și reglementările privind siguranța alimentară se referă la:
Contaminarea alimentelor are loc atunci când alimentele sunt combinate cu o altă substanță. Se poate întâmpla în procesul de producție, transport, ambalare, depozitare, vânzare și procesul de gătit. Contaminarea poate fi fizică, chimică sau biologică[2].
Cele cinci principii cheie ale igienei alimentare, conform OMS, sunt: [3]