În zilele noastre, Spytihněv al II-lea al Boemiei este un subiect care a captat atenția multor oameni din întreaga lume. Odată cu creșterea importanței lui Spytihněv al II-lea al Boemiei în societatea noastră modernă, este crucial să înțelegem impactul său asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. De la Spytihněv al II-lea al Boemiei la nivel personal, la influența sa asupra economiei globale, acest articol va explora diferitele aspecte ale Spytihněv al II-lea al Boemiei și relevanța sa în lumea de astăzi. Printr-o analiză detaliată a Spytihněv al II-lea al Boemiei, sperăm să oferim o imagine mai largă asupra acestui subiect și a semnificației sale astăzi. Citiți mai departe pentru a afla mai multe despre Spytihněv al II-lea al Boemiei și despre cum a modelat modul în care trăim astăzi!
Spytihněv al II-lea | |
Duce al Boemiei | |
![]() Spytihněv al II-lea cu mitră și lance (ilustrație contemporană, Svatovítská apokalypsa - „Apocalipsa Sfântului Vitus”, 1060–1061) | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1031[1][2] ![]() Olomouc, Cehia ![]() |
Decedat | (30 de ani) ![]() Hradec nad Moravicí(d), Moravia-Silezia, Cehia ![]() |
Înmormântat | Catedrala Sfântul Vitus din Praga ![]() |
Părinți | Bretislav I[3] Iudita de Schweinfurt ![]() |
Frați și surori | Jaromir Otto I de Olomouc Vratislav al II-lea Conrad I ![]() |
Căsătorit cu | Ida de Wettin ![]() |
Copii | Svatobor Frederic ![]() |
Ocupație | conducător ![]() |
Locul desfășurării activității | Olomouc[4] Žatec[4] ![]() |
Apartenență nobiliară | |
Titluri | Duce al Boemiei |
Familie nobiliară | Dinastia Přemyslid |
Duce al Boemiei ![]() | |
Domnie | – |
Predecesor | Bretislav I |
Succesor | Vratislav al II-lea |
Modifică date / text ![]() |
Spytihněv al II-lea (sau Spitignew, Spitihnew sau Spytihnev; în latină Spitigneus; n. 1031, Olomouc, Cehia – d. , Hradec nad Moravicí(d), Moravia-Silezia, Cehia), aparținând dinastiei Přemyslid, a fost duce al Boemiei din 1055 până la sfârșitul vieții.
Spytihněv a fost fiul cel mare al ducelui Boemiei, Břetislav I și al soției sale, Iudita, fiica lui Henric de Schweinfurt. În copilărie a petrecut o perioadă de timp ca ostatic la curtea împăratului Henric al III-lea, între 1039 și 1040, apoi începând din 1041 până la o dată necunoscută. După ce s-a întors în Boemia, Spytihněv a primit cârmuirea unui teritoriu al Moraviei, în jurul orașului Olomouc și apoi a unui teritoriu care aparținea cetății Žatec.
Există câteva informații contradictorii legate de scurta sa domnie, despre relația sa cu populația germană din Boemia și despre intervențiile sale în guvernarea Moraviei.
În 1055 Spytihněv a devenit duce al Boemiei ca succesor al tatălui său. Nu se știe dacă o afirmație făcută de Cosma din Praga în Chronica Boemorum corespunde realității și anume că Spytihněv a expulzat toți germanii din Boemia în ziua în care a devenit duce. Sigur este că mama sa, de origine germană, a părăsit țara. Pe de altă parte, mai târziu Spytihněv i-a alungat pe călugării slavi din Mănăstirea Sázava și a instalat acolo un stareț german, predicile fiind ținute în limba latină. Deși existența xenofobiei nu poate fi exclusă la acea vreme, această atitudine antigermană a ducelui poate fi o interpretare ulterioră a cronicarului, iar acțiunile de expulzare să fi fost motivate de interese personale sau politice.
La începutul cârmuirii sale se pare că au existat dispute provocate de aplicarea normei agnatice în Boemia. Spytihněv l-a expulzat pe fratele său, Vratislav, în Ungaria și i-a adus pe cei doi frați mai mici, Conrad și Otto, la curtea din Praga unde le-a dat funcții nesemnificative fiind astfel eliminați de la guvernarea Moraviei unde fuseseră numiți de tatăl lor, Břetislav I. Pentru a-și asigura puterea în partea de est a țării, Spytihněv a chemat 300 de nobili moravi la cetatea Chrudim. Deoarece aceștia nu s-au supus poruncii sale, Spytihněv i-a arestat și întemnițat în cetăți din Boemia. În 1058, la insistențele regelui Ungariei, Andrei I, Spytihněv a permis întoarcerea fratelui său, Vratislav, în Moravia.
În jurul anului 1060 Spytihněv a cerut papei Nicolae al II-lea să-i acorde demnitatea regală. Acesta însă i-a acordat doar dreptul de a purta mitra episcopală în schimbul unei plăți anuale de 100 de lire de argint. Deși statutul ducelui boem se îmbunătățise astfel, abia fratele său, Vratislav al II-lea, și succesorul acestuia au reușit să obțină transformarea Ducatului de Boemia în regat. Spytihněv a murit la vârsta de treizeci de ani.
În jurul anului 1054 Spytihněv s-a căsătorit cu Hidda, fiica margrafului Dietrich I al Luzaciei. Din această căsătorie a rezultat un fiu: