În lumea de astăzi, Teorema bisectoarei este un subiect care devine din ce în ce mai relevant și a captat atenția oamenilor de toate vârstele și interesele. Fie datorită impactului său asupra societății, a importanței sale în domeniul profesional sau a relevanței sale în viața de zi cu zi, Teorema bisectoarei a devenit un subiect recurent de conversație în diferite cercuri. Pe măsură ce trece timpul, interesul și curiozitatea față de Teorema bisectoarei crește exponențial, generând o dezbatere constantă despre implicațiile și influența acesteia asupra diferitelor aspecte ale vieții moderne. În acest articol, ne vom adânci în lumea lui Teorema bisectoarei pentru a-i explora diferitele fațete și a înțelege semnificația sa în societatea actuală.
În geometrie, teorema bisectoarei exprimă o relație între lungimile segmentelor determinate de bisectoarea unui unghi al triunghiului pe latura pe care cade și cele ale laturilor acelui unghi. Apare ca Propoziția 3 din cartea a VI-a din Elementele de Euclid.
În orice triunghi ABC, bisectoarea unghiului A determină pe latura opusă (BC) segmente proporționale cu laturile unghiului:
Scriind această expresie algebrică se poate remarca o proprietate mnemotehnică a raportului lungimilor de segmente: înlocuirea punctului D cu A (și invers) nu schimbă valoarea raportului.
Folosind teorema sinusurilor în triunghiurile ABD și ACD din desenul de mai sus:
Unghiurile ∠ ADB și ∠ ADC sunt suplementare, cu consecința că sinusurile lor sunt egale:
Unghiurile ∠ DAB și ∠ DAC sunt egale, așadar raporturile de sinusuri din partea dreaptă a egalităților de mai sus egale ceea ce implică egalitatea raporturilor de lungimi din partea stângă.
care e enunțul căutat.
Se folosește raportul ariilor triunghiurilor formate de o bisectoare, exprimat în două moduri, cu două perechi diferite de baze și înălțimi.
Fie înălțimea triunghiurilor corespunzătoare bazei și jumătatea unghiului din . Atunci din desenul alăturat reiese:
Considerând înălțimile corespunzătoare laturilor AB și AC ale unghiului bisectat luate ca baze reiese pentru raportul ariilor:
Din a doua egalitate împreună cu prima egalitate reiese concluzia căutată despre raportul dorit al segmentelor:
Fie un punct D pe latura BC intre B și C și AD o ceviană oarecare, nu înălțime, B1 piciorul înălțimii din B pe AD, C1 piciorul înălțimii prin C pe AD.
Din asemănarea triunghiurilor formate cu picioarele înălțimilor
Când AD e bisectoare sinusurile din raportul din dreapta se simplifică datorită egalității unghiurilor și reiese enunțul căutat.
Punctelor A și D le pot fi asociate numerele complexe 0 și 1 aflate pe axa reală Ox a sistemului cartezian în care punctul A coincide cu originea O. Atunci numerele complexe b și c pot fi asociate punctelor B și C cu vectori poziție segmentele OB și OC:
Un punct oarecare de pe segmentul BC are un număr complex asociat vectorului poziție propriu:
Cerând ca acest punct de pe segmentul BC să fie și pe axa orizontală incluzând bisectoarea, coeficientul unității imaginare a numărului complex asociat punctului trebuie să fie nul, de unde reiese:
Eliminând λ între cele două egalități precedente se ajunge la egalitatea cerută.