Tubercul genital

În acest articol, vom explora în detaliu impactul Tubercul genital asupra societății noastre moderne. De la apariția sa, Tubercul genital a captat atenția experților și a publicului larg, generând dezbateri, controverse și nesfârșite opinii contradictorii. Vom aprofunda în istoria sa, vom analiza relevanța sa în contextul actual și vom discuta posibile scenarii viitoare. Fără îndoială, Tubercul genital a lăsat o amprentă profundă în viețile noastre, iar înțelegerea influenței sale este crucială pentru a înțelege lumea din jurul nostru. Citiți mai departe pentru a afla tot ce trebuie să știți despre Tubercul genital.

Tubercul genital
Etapele de diferențiere a organelor genitale
Detalii
Latină	tuberculum genitale
Originea embrionară	somatopleură
Se dezvoltă în	fald labioscrotal, clitoris, penis
Sistem	Aparatul reproducător
Gray's	p.1213
TE	E5.7.4.0.1.0.1
Terminologie anatomică

Tuberculul genital este o formațiune compusă din țesut conjunctiv prezentă la embrionul mamiferelor, reprezentând primordiul organelor erectile: clitoris (femelă) sau penis (mascul). Tuberculul genital se formează în regiunea ventrală a cloacei la ambele sexe.^[1][2]

În cazul omului, tuberculul genital începe să se individualizez în a 4-a săptămână a dezvoltării intrauterine. La finele săptămânii a 9-a are loc diferențierea sexuală, dezvoltându-se în clitoris la embrionul feminin sau în penis la embrionul masculin.^[3]

Vezi și

• Fald labioscrotal
• Pliu urogenital
• Omologia organelor sexuale umane

Referințe

1. ^ Netter, Frank H.; Cochard, Larry R. (2002). Netter's Atlas of human embryology. Teterboro, N.J: Icon Learning Systems. p. 159. ISBN 0-914168-99-1.
2. ^ Cohn, Martin J. (4 mai 2011), „Development of the external genitalia: Conserved and divergent mechanisms of appendage patterning”, Developmental Dynamics (în engleză), 240 (5), pp. 1108–1115, doi:10.1002/dvdy.22631, PMC 4761266 , PMID 21465625, accesat în 3 mai 2021 Mentenanță CS1: Format PMC (link)
3. ^ Savchuk, I.; Morvan, M.L.; Antignac, J.P.; Gemzell-Danielsson, K.; Le Bizec, B.; Söder, O.; Svechnikov, K. (5 decembrie 2018), „The human genital tubercle is steroidogenic organ at early pregnancy”, Molecular and Cellular Endocrinology (în engleză), 477, pp. 148–155, doi:10.1016/j.mce.2018.06.012, accesat în 3 mai 2021 

Bibliografie

• Di Marino, Vincent; Lepiadi, Hubert. Anatomic Study of the Clitoris and the Bulbo-Clitoral Organ. Heidelberg: Springer, 2014. 152 p. ISBN 978-3-319-04893-2 DOI 10.1007/978-3-319-04894-9
• Munteanu, Ioan. Tratat de Obstetrică. București: Editura Academiei Române, 2001. ISBN 973-23-0789-5