În lumea de astăzi, Tudor Cristea a atras atenția multor oameni datorită importanței și impactului său asupra diferitelor aspecte ale vieții. De la relevanța sa în domeniul educațional până la influența sa la locul de muncă, Tudor Cristea a stârnit interesul academicilor, experților și profesioniștilor din diferite discipline. În acest articol, vom explora în detaliu diferitele fațete ale Tudor Cristea, analizând evoluția sa în timp, implicațiile sale în societatea actuală și proiecția sa în viitor. În plus, vom examina oportunitățile și provocările pe care le reprezintă Tudor Cristea, precum și posibilele implicații pe care le are asupra vieții de zi cu zi a oamenilor. Suntem pe cale să pornim într-o călătorie de descoperire și reflecție despre Tudor Cristea, un subiect care nu încetează să surprindă și să genereze dezbateri în comunitatea globală.
Tudor Cristea | |
Date personale | |
---|---|
Născut | ![]() |
Decedat | 1.01.2019 Jugureni, România ![]() |
Ocupație | critic literar ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Tudor Cristea (în acte, Dorel), (n. 10 decembrie 1945, Grindu, județul Ialomița, d. 1 ianuarie 2019, Jugureni, județul Dâmbovița) a fost un poet, prozator, critic literar și publicist contemporan, membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Părinți: Ilie (originar din Jugureni, Dâmbovița) și Claudia (n. Buzinovski, originară din Mihăileni, jud. Cetatea Albă - azi în Ucraina).
Frați/surori: Margareta (n. 1949), Clara (n. 1950)
Școala elementară la Jugureni și liceul la Găești. A absolvit, în 1970, Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității București. Profesor în Găești (din 1990, la Colegiul Național Vladimir Streinu).
Debut absolut în revista Argeș, aprilie 1968, cu poezie, sub semnătura Dorel Cristea. Redebut în România literară nr. 41/ 1970, sub pseudonimul George Buzinovski, în cadrul rubricii "Vă propunem un nou poet", girată de Geo Dumitrescu. Caietul de poezie Copacul îngândurat, în cadrul colecției "Biblioteca Argeș. Literatorul" (Argeș, mai, 1972), îngrijită de Gheorghe Tomozei.
A câștigat, în 1976, concursul de debut al Editurii Eminescu, cu manuscrisul "Astru natal", apărut în același an și semnat, ca toate volumele ulterioare, Tudor Cristea.
A înființat, în aprilie 2000, la Găești, revista Litere, care apare din 2005 sub egida Societății Scriitorilor Târgovișteni (cu redacții la Găești, Târgoviște și Chișinău) și pe care o conduce ca director.
A colaborat cu poezie, proză și articole de critică literară la Argeș, România literară, Suplimentul literar-artistic al Scânteii tineretului, Magazin, Contrapunct, Litere, Viața Basarabiei, Literatura și arta (Chișinău), Climate literare (Târgoviște), Armonia (Târgoviște), Agero (Stuttgart) și altele. A colaborat, de asemenea, în perioada 2004-2010, la Radio România Cultural, în cadrul rubricii ZĂRI ȘI ETAPE. Orizonturi ale clasicismului/ realismului românesc.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1990), al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (din 2006) și al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (din 2008).
Poezie:
Roman:
Critică literară, eseu, publicistică:
Ediții:
Cornel Regman, Viața românească, nr. 2, februarie, 1977, p. 42; Laurențiu Ulici, România literară, nr. 12, 24 martie 1977, p. 11; Alex Ștefănescu, Scânteia tineretului, nr. 8677, 15 aprilie 1977; Fănuș Băileșteanu, România literară, nr. 1, 3 ianuarie 1980; Victor Atanasiu, Suplimentul literar-artistic al Scânteii tineretului, nr. 19 (137), 6 mai 1984; Nicolae Manolescu, România literară, nr. 12, 17 martie 1988; Romul Munteanu, Flacăra, nr. 31, 4 august 1989; Alex Ștefănescu, România literară, nr. 51, 21 decembrie 1989; Mariana Ionescu, Universul cărții, aprilie-mai 2001; Simona-Grația Dima, Universul cărții, nr.5, 2002, Gheorghe Grigurcu, România literară, nr. 18, 2006; Florentin Popescu, Sud, nr. 4 (81), aprilie 2006; Gheorghe Grigurcu, România literară, nr. 49, 12 decembrie 2008; Șerban Tomșa, Climate literare, nr. 16, ianuarie-februarie 2009; Henri Zalis, Litere, nr.10 (103), oct., nr. 11-12 (104-105), nov.-dec. 2009; Dorina Grăsoiu, Porto Franco, nr. 155, ian.-febr.-martie 2009, p. 31-32 ș. a.