În acest articol, vom explora și analiza 13 Egeria din diferite perspective și unghiuri de abordare. 13 Egeria este un subiect care a stârnit interes și dezbatere în diverse domenii, generând opinii contradictorii și reflecții profunde. Pe parcursul acestor pagini, vom aprofunda în diferitele aspecte care cuprind 13 Egeria, de la istoria și evoluția sa până la implicațiile sale în societatea contemporană. Vor fi examinate ramificațiile sale în sfera socială, economică, culturală și politică, pentru a oferi o viziune cuprinzătoare și detaliată asupra acestui subiect atât de relevant în prezent. Prin analize exhaustive, căutăm să facem lumină asupra 13 Egeria și a consecințelor sale, deschizând ușa unei reflecție critică și constructivă care invită la deliberare și dialog.
13 Egeria ![]() | |
![]() | |
Tip obiect | asteroid[1] ![]() |
---|---|
Numit după | Egeria |
Date generale | |
Descoperire | Annibale de Gasparis (2 noiembrie 1850) |
Caracteristicile orbitei | |
Semiaxa mare | 385,336 Gm (2,576 UA) |
Distanța la periheliu | 352,719 Gm (2,358 UA) |
Distanța la afeliu | 417,953 Gm (2,794 UA) |
Excentricitatea | 0,085 |
Argumentul periheliului | 81,401° |
Perioada siderală | 1509,977 zile (4,13 ani) |
Înclinarea față de ecliptică | 16,540° |
Longitudinea nodului ascendent | 43,305° |
Date fizice | |
Raza medie | (207,6 ± 8,3) / 2 km (IRAS)[2] (217×196 km) / 2 |
Masa | 1,63×1019 kg[3] |
Densitatea medie | 3,46 ± 0,79 g/cm³[3] |
Accelerația gravitațională la suprafață | ~0.0580 m/s² |
Viteza de eliberare | ~0,1098 km/s |
Perioada rotației siderale | 0,2935 d[4] (7.045 h)[2] |
Albedo | 0,083[2][5] |
Temperatura la suprafață | ~174 K |
Magnitudine absolută | 6,74[2] |
Magnitudine aparentă | 9,71 - 12,46[6] |
Tip spectral | Asteroid tip-G[2][7] |
Locul descoperirii | Observatorul Astronomic din Capodimonte[8] ![]() |
Data descoperirii | [1] ![]() |
Modifică text ![]() |
13 Egeria[2] este un asteroid din centura de asteroizi descoperit în 1850 de astronomul Annibale de Gasparis.
Asteroidul a fost denumit așa de astronomul francez Urbain Le Verrier (ale cărui calcule matematice au permis descoperirea lui Neptun), la solicitatrea lui Annibale de Gasparis. Egeria era o zeiță (sau o nimfă, în funcție de sursă), patroană a nașterilor și izvoarelor, în mitologia romană. Egeria a fost și numele soției celui de-al doilea rege legendar al Romei, Numa Pompilius.
13 Egeria a fost descoperit la 2 noiembrie 1850, de Annibale de Gasparis, la Observatorul Astronomic Capodimonte din Napoli, Italia.
Egeria a ocultat o stea pe 8 ianuarie 1992, arătând un disc destul circular (măsurătorile indicau 217 × 196 km).
Primii asteroizi descoperiți au primit câte un simbol astronomic, iar simbolul asteroidului Egeria este .