În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Agrotehnică, examinând diferitele sale aspecte și impactul său asupra societății moderne. De la originea sa istorică până la relevanța sa astăzi, Agrotehnică a jucat un rol crucial în mai multe sfere, jucând un rol proeminent în cultură, politică, știință și multe altele. Printr-o analiză detaliată și perspicace, vom descoperi nuanțele și complexitățile care fac din Agrotehnică un subiect de mare interes pentru academicieni, experți și entuziaști deopotrivă. Pregătiți-vă să porniți într-o călătorie de descoperire și învățare despre Agrotehnică, care va lăsa cu siguranță o impresie de durată în mintea și inimile cititorilor.
Agrotehnica (din greacăagros=ogor și techne= meșteșug) este știința agricolă care se ocupă cu studierea factorilor de vegetație, relațiilor care există între aceștia și plantele cultivate precum și metodele de dirijare a acestora având ca obiectiv elaborarea de tehnologii agricole rentabile, nepoluante pentru sol și mediul înconjurător, în scopul obținerii de recolte rentabile în condițiile mentinerii sau chiar sporirii fertilității solului și de protecție a mediului înconjurător.[1]
Obiective
Agrotehnica are următoarele obiective principale:[1][2]
studierea lucrărilor solului pe tipuri de agregate precum și elaborarea diferitelor tipuri de sisteme convenționale și neconvenționale de lucrat solul;
studierea buruienilor din culturile agricole și horticole, a metodelor de combatere preventive și curative aplicate în contextul respectării cerințelor managementului integrat al buruienilor, inofensiv pentru mediul ambiant;
stabilirea regulilor privind întocmirea rotațiilor și organizarea asolamentelor raționale;
elaborarea sistemelor de lucrări pentru semănatul și îngrijirea culturilor agricole;
valorificarea avantajelor agrotehnicii diferențiate în zone și microzone specifice din țară;
fundamentarea principalelor sisteme de agricultură (cu țelină, cu pârloagă, cu ogor, cu asolament altern, biodinamic, biologic, durabil etc.).
Agrotehnica în România
În România, primul tratat de Agrotehnică a fost publicat de către Gheorghe Ionescu-Sisești în 1942.
Literatură
I.Staicu: Agrotehnică și tehnică experimentală, Editura Didactică și Pedagogică, 1967, 408 p.
C. Pintilie: Agrotehnică, Editura Didactică ṣi Pedagogică, 1985, 427 pagini