Anastasia Lazariuc

Astăzi, Anastasia Lazariuc este un subiect care trezește un mare interes și dezbatere în societate. De la apariția sa, Anastasia Lazariuc a captat atenția experților și a publicului larg, generând discuții și controverse cu privire la importanța și impactul său în diferite domenii. Fie ca urmare a relevanței sale istorice, a impactului său asupra vieții de zi cu zi sau a implicării sale în problemele actuale, Anastasia Lazariuc a devenit un subiect de interes inevitabil pentru cei care doresc să înțeleagă complexitatea lumii contemporane. În acest articol, vom explora diverse aspecte legate de Anastasia Lazariuc, analizând influența acestuia și oferind diferite perspective care invită la reflecție și analiză critică.

Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol.
Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor.
Anastasia Lazariuc

Anastasia Lazariuc în concert la Chișinău, 8 mai 2014
Date personale
Născută (71 de ani) Modificați la Wikidata
Băcioi, Sectorul Botanica, municipiul Chișinău, Republica Moldova Modificați la Wikidata
Cetățenie Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
 România Modificați la Wikidata
Ocupațiecântăreață Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Gen muzicalmuzică ușoară
pop  Modificați la Wikidata
Instrument(e)voce​  Modificați la Wikidata
Ani de activitate1972-prezent
Case de discuriElectrecord, Melodia
PremiiOrdinul Republicii ()[1]  Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Anastasia Lazariuc (n. , Băcioi, Sectorul Botanica, municipiul Chișinău, Republica Moldova) este o cântăreață română originară din Republica Moldova, decorată cu ”Ordinul Republicii” al Republicii Moldova.[2][3]

Biografie

Anastasia Lazariuc în concert la Chișinău, 8 mai 2014

Anastasia Lazariuc s-a născut pe 6 iulie 1953, în Băcioi, Chișinău, RSS Moldovenească, Uniunea Sovietică.[4] A urmat Școala medie de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău, secția dirijat–coral. În 1982 a absolvit Institutul de Arte din Chișinău „Gavriil Musicescu”, facultatea Regie.

S-a lansat cu piesele lui Ion Aldea-Teodorovici: "Până la lacrimi mi-e dragă viața", "Seara albastră", "Fuga, fuga". În anul 1972, devine solista formației „Sonor” cu care efectuează turnee prin Uniunea Sovietică, dar și în spațiul internațional. În anul 1973, câștigă premiul al II-lea la festivalul Cântecului de la Liepāja, Letonia. În anul 1975 este angajată pentru doi ani ca solistă la Filarmonica din Cernăuți, înlocuind-o pe cântăreața Sofia Rotaru. În anul 1977, devine solista orchestrei Radiodifuziunii din Chișinău.

Anastasia Lazariuc susține turnee în Statele Unite, India, Cambodgia, Belgia, Germania, ș.a. Colaborează frecvent cu Televiziunea din Moscova și înregistrează melodii pentru casa de discuri ”Melodia”. În anul 1982, primeșe titlul de Artistă Emerită a RSSM.[3][5]

Anastasia Lazariuc în concert la Chișinău, 8 mai 2014
Anastasia Lazariuc în concert la Chișinău, 8 mai 2014

În anul 1989, cu ocazia unui spectacol dedicat lui Eugen Doga de la Chișinău, Anastasia face cunoștință cu o echipă artistică din România și astfel se naște ideea unor turnee comune. Din echipa respectivă făceau parte Alexandru Arșinel, Mihai Constantinescu, Anda Călugăreanu. Este momentul în care Anastasia Lazariuc începe colaborarea cu Mihai Constantinescu. Cu acesta va face turnee în toată Republica Moldova și România, fiind acompaniați de trupa Anastasiei. În luna octombrie 1989, Anastasia Lazariuc cântă pentru prima oară în România. În anul 1990, susține un recital la Festivalul Național de Muzică Ușoară Mamaia. În anul 1992, Anastasia Lazariuc se stabilește în România unde devine cunoscută mai ales pentru duetele cu Mihai Constantinescu, cu care a avut și o idilă în acea perioadă.[6] În mai 2014, Anastasia Lazariuc a lansat două albume cu 40 cele mai bune piese ale sale, CD-urile fiind încadrate într-o carte ce conține biografia interpretei.[6] În prezent, Anastasia susține spectacole cu sau fără invitați, fiind solicitată în special la evenimente private.

Anastasia Lazariuc are doi copii, Ileana și Andrei.[7]

Discografie

Piese populare din repertoriu

„Seara albastră”, „Bucurați-vă”, „Până la lacrimi mi-e dragă viața”
„Destin”, „Urare”
„Mama”, „A trecut un an”, „Speranța lumii”, ”Maria”
„Orice femeie e frumoasă”

Albume lansate

  • 1983 – „Primăvara”
  • 1985 – „Cred în dragoste”
  • 1987 – „Ochii mei”
  • 1991 – „La est și la vest de Prut” (împreună cu Mihai Constantinescu)
  • 1993 – „Adio tristețe” (împreună cu Mihai Constantinescu)
  • 1994 – „Maria” (împreună cu Mihai Constantinescu)
  • 1995 – „Anastasia”, disc single
  • 1997 – „Cine poate ști”
  • 2000 – „Cu tine”
  • 2003 – „Destin”
  • 2007 – „Sinceritate”
  • 2010 - „Dor de mama"
  • 2011 - "Nostalgie"

Referințe

  1. ^ http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=352913  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Anastasia Lazariuc și Ștefan Petrache au fost decorați, Ziarul de Gardă, 7 mai 2014
  3. ^ a b Colesnic, Iurie (). Femei din Moldova: enciclopedie. Museum. p. 171-172. ISBN 9975-905-42-0. 
  4. ^ Țarălungă, Ecaterina (). Enciclopedia identității românești. Personalități. Litera. p. 435. 
  5. ^ Anastasia Lazariuc, La Mulți Ani, 58 de ani, moldova.org
  6. ^ a b "Sunt o femeie fericita si implinita". Anastasia Lazariuc si-a lansat doua albume la Chisinau, protv.md
  7. ^ Anastasia Lazariuc vorbește despre decesul soțului său: „Ar fi putut alege o altă viață…”, apropomagazin.md, 18 Oct 2013

Bibliografie

  • Caraman-Fotea, Daniela; Andrei, Titus (), Alternative pop-dance, București: Editura Humanitas 
  • Băcioi//Localitățile Moldovei. Itinerar documentar artistic ilustrat, Ed. Draghiște, Chișinău.
  • Serafim Buzilă, Interpreți din Moldova, Ed. Arc-Cartier, 1996, 1999
  • Calendar Național, Editura Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova
  • Coleșnic, Iurie (), Femei din Moldova: Enciclopedie, Chișinău: Editura Museum, ISBN 9975-905-42-0 
  • Autobiografie, 2014
  • Ţarălungă, Ecaterina (), Enciclopedia identității românești. Personalităţi, Bucureşti: Litera Internaţional, ISBN 978-606-600-246-2 

Legături externe

Interviuri