În zilele noastre, Capitală Europeană a Culturii este un subiect care a căpătat o mare relevanță în societate. Fie datorită impactului său asupra economiei, tehnologiei, culturii sau politicii, Capitală Europeană a Culturii a devenit o piesă cheie în dinamica actuală. Influența sa este remarcabilă în toate domeniile, generând dezbateri, controverse, progrese și schimbări semnificative. De aceea este necesar să analizăm în profunzime toate aspectele legate de Capitală Europeană a Culturii, pentru a înțelege amploarea și implicațiile sale în lumea modernă. Prin urmare, în acest articol vom aprofunda în studiul Capitală Europeană a Culturii, explorând diferitele sale fațete și impactul său asupra societății actuale.
Capitală Europeană a Culturii este un titlu onorific conferit de Parlamentul European unui oraș sau mai multora pentru un întreg an.
Programul a luat naștere în 1985, atunci când Melina Mercouri, ministrul grec al culturii, și omologul său francez, Jack Lang, au avut ideea de a desemna anual un oraș simbol pentru a-i apropia pe europeni prin evidențierea bogăției și diversității culturilor europene, cât și prin creșterea gradului de conștientizare a istoriei și a valorilor lor comune.
Începând din 2007, programul a cuplat câte un oraș din țările Europei occidentale cu altul din țările central și est-europene. În anul 2023, capitala europeană a culturii a fost municipiul Timișoara. Timișoara - Capitală Europeană a Culturii în 2023
În data de 16 septembrie 2016 municipiul Timișoara a fost nominalizat pentru titlul de capitală europeană a culturii în anul 2021. Dar a fost amânat până în 2023, din cauza pandemiei de coronavirus. Celelalte trei candidate au fost municipiile Baia Mare, București și Cluj.[1]