Constantin Foamete

Astăzi, Constantin Foamete este un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg de public. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Constantin Foamete a devenit un subiect din ce în ce mai prezent în viața noastră, fie la nivel personal, profesional sau social. Opiniile despre Constantin Foamete sunt variate și dezbătute, făcând studiul și înțelegerea acestuia esențiale pentru înțelegerea lumii în care trăim. În acest articol, vom explora diferite perspective asupra Constantin Foamete, analizând impactul, evoluția și relevanța acestuia în diferite contexte.

Constantin Foamete
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Crișcăuți, raionul Dondușeni, Republica Moldova Modificați la Wikidata
Decedat (65 de ani) Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiesculptor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Fata babei și fata moșului (Parcul Herăstrău, București)

Constantin Foamete (n. 8 decembrie 1932, Crișcăuți, Județul Soroca (interbelic) – d. 13 septembrie 1998) a fost un sculptor monumentalist român.[1][2]

S-a născut în familia unui preot din satul Vadul Rașcov. Mama sa, Lidia Cernei, a fost învățătoare la școala din Crișcăuți.

A absolvit al Institutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu” din București în anul 1958.

Preocupările lui Constantin Foamete s-au situat aproape exclusiv în aria sculpturii monumentale, dar a făcut și lucrări de artă decorativă, de asemenea monumentale (mozaic), și sporadic scenografie.[3]

Expoziții

Student fiind, a debutat în 1957 la Expoziția tineretului din București, și din nou în 1959, apoi a participat la manifestări colective și la expoziții de artă decorativă. A trimis lucrări la expoziția de grafică și sculptură românească organizată la Cracovia, în Polonia în anul 1968, precum și la expozițiile de desene ale sculptorilor, de la Moscova și Leningrad din anul 1961. În 1971 a expus la New York, Kubik Gallery iar în 1975 la Berlin, expoziția Plastik und Blumen.[3]

Distincții

  • Ordinul „Meritul Cultural” clasa a IV-a (16 decembrie 1972) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii”[4]

Lucrări

  • Monumentul lui Nicolae Bălcescu amplasat la Pitești, în 1959.
  • Vlaicu Vodă, în Curtea de Argeș (1969).[5]
  • Visare (1970)[3]
  • Meditație (1970)[3]
  • Cooperatistă, Baia Mare [6]
  • Fata babei și fata moșului (Parcul Herăstrău, București)
  • Bustul lui Alexandru Macedonski, amplasat în Grădina Botanică din Craiova (1975, la comemorarea a 120 de ani de la naștere și 55 de ani de la moarte).[7][8]

Note

  1. ^ Calendar național
  2. ^ 08.12.2012 Filă de calendar
  3. ^ a b c d „Dicționarul sculptorilor din România secolele XIX–XX” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  4. ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 506 din 16 decembrie 1972 privind conferirea unor ordine și medalii ale Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul VIII, nr. 165, duminică 31 decembrie 1972, p. 1511.
  5. ^ „Traseul turistic Târgoviște”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Sculptura figurativă românească
  7. ^ „Monumentele istorice, arhitectura și arta plastică din Craiova”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Repere macedonskiene” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .