Județul Soroca (interbelic)

În lumea modernă, Județul Soroca (interbelic) a atras atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale în sfera politică, a influenței asupra culturii populare, fie a semnificației sale în istorie, Județul Soroca (interbelic) a devenit un subiect de interes și dezbatere constant. De la origini și până la evoluția actuală, Județul Soroca (interbelic) a marcat un înainte și un după în modul în care trăim, gândim și relaționăm cu lumea din jurul nostru. În acest articol, vom explora diferite aspecte ale Județul Soroca (interbelic), de la origini până la impactul său asupra vieții de zi cu zi, căutând să înțelegem adevărata sa semnificație și relevanță în societatea noastră.

Pentru alte sensuri, vedeți Soroca (dezambiguizare).
Județul Soroca
Stema judeţului Soroca Soroca în România
stemă amplasare
Provincie: Basarabia
Reședința: Soroca
Populație:
 •Total 1930: 		Locul
315.774 loc.
Suprafață:
 •Total: 		Locul
4.331[1] km²
Perioadă de existență: '
Subdiviziuni: (inițial) patru plăși
(ulterior) opt plăși
Modifică text Consultați documentația formatului


Județul Soroca a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Basarabia. Reședința județului era orașul Soroca.

Întindere

Clădirea Prefecturii județului Soroca din perioada interbelică, cunoscută în prezent sub denumirea clădirea fostei cârmuiri a zemstvei din Soroca. Construită în anii 1876-1877 pe o terasă de lângă râul Nistru, în axul străzii care mărginea la nord scuarul orășenesc din Soroca, clădirea-monument istoric se află astăzi într-o avansată stare de degradare.
Harta județului, cu dispunerea și denumirea plășilor, în anul 1938.

Județul se afla în partea de nord-est a României Mari, în nord-estul regiunii Basarabia, la granița cu Uniunea Sovietică. Actualmente teritoriul lui se află în totalitate în Republica Moldova. Se învecina la nord-vest cu județul Hotin, la vest și sud-vest cu județul Bălți, la sud-est cu județul Orhei, iar la est și nord-est cu U.R.S.S..

Organizare

În anul 1930 teritoriul județului era împărțit în patru plăși:[2]

  1. Plasa Bădiceni,
  2. Plasa Climăuți,
  3. Plasa Cotiugenii-Mari și
  4. Plasa Florești.

Mai târziu teritoriul județului a fost reîmpărțit în opt plăși:

  1. Plasa Bădiceni,
  2. Plasa Cotiugenii-Mari,
  3. Plasa Florești,
  4. Plasa Nădușița,
  5. Plasa Otaci,
  6. Plasa Soroca,
  7. Plasa Târnova și
  8. Plasa Vîrtejeni.

La recensământul din toamna lui 1941 județul avea următoarea organizare administrativ-teritorială:

  1. Orașul Soroca (reședința județului),
  2. Plasa Climăuți,
  3. Plasa Florești,
  4. Plasa Nădușița și
  5. Plasa Soroca.

Populație

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 315.774 de locuitori, din care: 73,4% români, 8,6% ucraineni, 8,3 ruși, 9,2% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional erau 88,6% ortodocși ș.a. Orașul Soroca avea o populație de 14.661 de locuitori.

Datele recensământului din 1941 indică o populație a județului de 310.220 de locuitori, din care: 84,57% români, 12,40% ucraineni, 2,10% ruși, 0,41% evrei, 0,19% polonezi ș.a.

Referințe

  1. ^ „Ținutul arcașilor soroceni la 1937. Soroca, județul pierdut de la Nistru al României Mari - Evenimentul Istoric - Part 4”. . 
  2. ^ Edu, Aspera Pro. „Județul Soroca”. romaniainterbelica.memoria.ro. 

Bibliografie

Legături externe